Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Energia nucleară, o soluție la problema decarbonizării producției de energie? Există nucleul pro, coalizat în jurul Franței, din care face parte și România, și nucleul contra condus de Germania

energie nucleara

Foto: Getty Images

Poate oferi energia nucleară alternative la utilizarea combustibililor fosili? Dezbaterea durează de multă vreme, în Europa, și în lume, iar ascensiunea surprinzător de abruptă a prețurilor la energie începând din toamna anului trecut a dat tonul unei urgențe sporite.

Pentru o parte din coaliția de guvernare din Germania, energia nucleară nu răspunde cerințelor unei surse verzi. Austria se opune, de asemenea, utilizării sale, iar recent guvernul spaniol s-a arătat de asemenea împotriva creșterii importanței sale.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus ca, în anumite condiții, energia furnizată de unele centrale nucleare sau cu gaz să fie etichetată drept verde. 

Susținătoare a ideii este mai ales Franța, unde peste 70% din energie provine din reactoare nucleare. Țării i s-au alăturat state precum Italia, Finlanda, dar și state din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, România. Membrii grupului sunt de părere că energia nucleară oferă soluția realistă în atingerea obiectivelor de limitare progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră până la atingerea neutralității climatice în 2050.

Adversarii reactoarelor nucleare pun accentul pe riscuri. Pe lângă Germania și Austria, Danemarca, Portugalia sau Luxemburg intră în această categorie. Accidente precum cel din Japonia, cu efecte dramatice asupra mediului apropiat, dar și unele resimțite la distanțe foarte lungi, atrag atenția asupra unor evenimente care nu sunt doar ipotetice.

Deși amprenta de carbon este redusă, volumul de emisii de carbon fiind comparabil cu cel al turbinelor eoliene, provocările la adresa mediului sunt deplasate pe termen lung prin stocarea deșeurilor radioactive în siguranță pentru perioade suficient de lungi.

În mod concret, aproximativ 10% din energia globală și 24.6% din energia din Europa a fost generată de resurse nucleare. potrivit Eurostat și World Nuclear Association. Datele din Europa sunt dinaintea închiderii a 3 reactoare importante în Germania.

Cei mai mari producători din lume sunt SUA, China și Franța. În România, cele două unități de la Cernavodă produc aproximativ 15% din necesarul țării. În paranteză poate fi spus că SNN Nuclearelectrica a fost una dintre cele mai performante acțiuni de la bursa românească, cu un avans de 163% în 2021.

România are în plan utilizarea de reactoare modulare printr-un parteneriat cu o companie din SUA. Franța dezvoltă, de asemenea, propria sa strategie de reactoare modulare.

Factura energetică în toată Europa este estimată de ministrul energiei din Grecia a fi iarna aceasta cu 100 de mld. euro mai mare decât înainte și cu 350 mld. euro mai ridicată pe parcursul anului față de anul anterior. 

Fidelă programului anunțat, Germania a închis recent trei reactoare nucleare, urmând să oprească operațiunile pentru cele trei care rămân anul acesta. Suprapunerea cu perioada de creștere dramatică a prețurilor la energie a generat critici din partea unor observatori și a mediului economic.

Decizia de a utiliza pe viitor sau de a renunța la energia nucleară nu este una ușoară.

Dilema este în prezent tranșată pe linii principiale: pentru unii, costul asupra mediului și riscul unor evenimente relativ rare, dar de impact uriaș nu justifică menținerea reactoarelor.

Pentru alții, costul economic, masiv în condițiile prețurilor actuale la energie, împreună cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră fac din energia nucleară o opțiune viabilă.

Alegerea mixului de energie se discută intens în Europa în această perioadă. În cele din urmă, este nu doar o înfruntare între două viziuni, ci și o negociere intensă între două mari puteri europene, Germania și Franța, fiecare cu aliați numeroși.

Decizia va modela viitorul economic, social și de mediu al regiunii. Prețurile energiei vor avea, probabil, tendința de a se reașeza față de nivelurile deosebit de ridicate din toamnă/iarnă 2021. Totuși sunt șanse ca ele să rămână la un nivel mai ridicat decât cel anterior pandemiei.

Astfel, costul alegerii strategice trebuie gândit cu mare atenție, de ambele tabere, atât în economie, cât și pentru mediu.

O soluție de compromis, cu orizonturi temporale realiste acceptate de ambele părți, ar putea fi calea optimă pentru dezvoltare rațională.

Disclaimer: Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Orice , se spune , este clar ca ;
    Energia viitorului este energia electrica, Vom avea ,masini auto electrice, apoi in locuinte , electricitatea va domina ,toate utilitatile ,inclusiv incalzirea locuintei ,
    Nu intamplator specialistii suedezei au inventat si produc in serie mare ,
    Pompele de caldura NIBE , despre care ,am auzit numai laude ,adica raportul consum / confort /Cheltuieli este unul bun si agreeat de Lege ,
    --Insa pe la noi ,mai sunt inca multe ,multe de facut ,ca sa ,,fim in rand cu Lumea,,,
    --Domnul Presedinte Johanis a facut demersuri cu specialistii americani ,ca sa se construiasca si in Romania ,Centrala Nucleara eficienta si cu siguranta marita.
    • Like 0
  • Evident că poziția corectă este cea a Germaniei și a altor țări europene normale, care își închid AKWurile spre binele și siguranța întregii Europe, însă, în condițiile în care America imperialistă ține neapărat nu numai să modenizeze reactoarele existente, ci să construiască și altele noi la Cernavodă, ba chiar oferă și "finanțare", conform declarațiilor lui "zaharescu", este clar de ce România este și ea coalizată în jurul Franței: are "foaie de parcurs" de la washington în acest sens!
    • Like 0
  • Conceptul se numeste: "nuclear power phase-out" si articolul are nevoie de cateva adaugiri: nu doar Germania, ci intreaga UE inchide reactoarele, Belgia inchide in 3 ani, Italia a inchis din anii 90, Franta, Spania, Elvetia inchid reactoarele pana in 2030-2035 (acestea sunt tari ce le-au construit ceva mai tarziu decat Germania).
    Mai rau, Coreea de Sud a decis sa nu mai dea in folosinta reactoarele nucleare in constructie (le termina si atat).
    Deciziile s-au luat mai rapid datorita instabilitatii si riscurilor mari, si pe langa cele 3 incidente grave cunoscute (Three Mile Island, Cernobal, Fokusima) mai avem si varsta reactoarelor - asa ca ne asteptam si romania in urmatorii 20 de ani sa le inchida.
    • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      storo check icon
      Inchidem reactoarele, le inchidem si pe alea pe carbuni...si ce
      punem in loc ?? centrale pe gaz rusesc ? pt ca nevoia de curent va creste exponential ( e scooter,e bike,e cars,e....) iar eolienele sint doar o solutie complementara nu una principala la producerea de curent electric ( pt ca vintul sufla cind are el chef, anul trecut Germania a produs cu 18% mai putin curent eolian pt ca... n a batut vintul...) baraje hidroenergetice nu se mai fac pt ca sint scumpe si afecteaza natura ( nu mai circula pastravul, dispare nush ce planta endemica, etc si atunci .... din ce vrem sa producem ( suficient !!!) curent electric ??? ne apucam de crescut hamsteri ??
      • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      storo check icon
      am sters comentariul dublat
      • Like 0
    • @ storo
      fotovoltaice (blocul vecin l-au acoperit cu panouri si si-au redus o mare parte din facturile de intretinere, decatlonul unde am fost acum 3 weekenduri e acoperit cu panouri si vinde mai mult decat consuma, supermarketuri incep sa acopere totul cu panouri, benzinarii, parcari, depozite de firme, fabrici, scoli etc incet incet repara acoperisurile si acopera cu panouri), eoliene unde se poate, incepe treptat sa apara pe piata energia produsa din arderea deseurilor, din biomasa, dar acestea sunt la inceput si nu stim inca de rentabilitate, si sa nu uitam vechile hydro si geotermale unde e cazul.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Deci persoana de mai sus va da un exemplu de energie pe care nu poti conta tot timpul (eoliana) si va intreaba despre alternative, iar dumneavoastra ii dat iexemplu una si mai instabila, cea fotovoltaica. Romania are nevoie de centrale nucleare, pe care te poti baza ca sa produci energie tot timpul. Monitorizata etent, energia nucleara e sigura!
      • Like 3
    • @ Daniel Ardelean
      Cea fotovoltaica e mai stabila si previzibila decat eoliana. Romania are doar 3% energie din solare =un potential neexploatat suficient si cifra se poate dubla in cateva luni prin instalarea cu banii si efortul consumatorilor fizici (pe case, blocuri, scoli). suficient daca s-ar acorda posibilitatea ca fiecare persoana fizica sa decisa sa instaleze fotovoltaice pe banii lor si sa achizitioneze contoare bisens si Reteaua Electrica doar sa le plateasca diferenta din ce produs si ce consuma - ca prin occident. Si cum panourile solare modele nou produc si pe nori (cica si de la stele ar produce ceva ceva...da' nesemnificativ), ele sunt mai previzibile decat eolienele si mai usor de integrat in retea pt ca nu au nevoie de cabluri si stalpi si transformatori de inalta tensiune. Cu pretul tehnologiei actuale care a scazut (si tot scade), din 2004 energia solara e mai ieftina decat toate celelalte forme de energie (inclusiv decat cea nucleara).
      Altfel cand a spus de cantitatea mai mica de energie de la eoliene in germania, e vorba de procent si impact, acea scadere de 18% e o scadere mica si are impact infim pt romania (ca nu suntem danemarca.). Am cautat putin cifre romanesti: in 2020, producția de energie electrică din România provenea în proporție de 12,4% energie eoliană. Mai exact o reducere de 18% a energiei datorita scaderii vantului (cifra luata de mai sus), 18% din 12.4% inseamna ca scaderea totala are un impact de sub 3% din totalul energiei romanesti. Si romania e exportator, nu e in deficit, asadar pt consumul intern e fix pix, ca nu suntem danemarca cu 50% energie produsa din vant. Cum se compenseaza in alte tari scaderea de vant? Cum am mai zis: hidro (si aici romania sta f. bine la hidro, lideri in europa, 27% din energia interna e hidro si partea ok cu hidro e ca se poate opri/porni), din biomasa, prin arderea de gunoaie (si asta e cu potential neexploatat in romania, gunoaie producem– de ex bulgaria arde gunoaie prin termocentralele ce erau carbuni, bon asta e tot un fel de dirty energy, dar mesajul e ca se poate face in romania si s-ar putea face fix doar cand nu e vantul ala dorit si in nopt).


      Si mai sunt 20 de ani de viata pt reactoarele romanesti, avem suficient timp pt tranzitie. Germania si-aa cosntruit reactoarele cu 20 de ani inainte romaniei...si sper ca statul roman are mai mult timp sa faca provizii de bani pt inchidere, germania declarand ca peste 2 miliarde euro si 5 ani costa decomisionarea unui reactor.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Demolarea ,sau anihilarea unui reactor care ,,si-a facut norma ,, este o procedura foarte costisitoare ,, Cred ca aici este problema Germaniei ,Ei au reactoare deja invechite ,care probabil nu mai pot fi asa sigure ,si sunt impotriva lor, Dar centralele modulare , cu un management bun,cred ca poate fi solutia viitorului ,
      -- Iar panourile fotovoltaice desigur pot fi solutia viitorului ,cu conditia ,ca sa participe si Statul cu o cota parte,
      • Like 2
    • @ Dan Capitan
      da, reactoarele germane au vreo 60 de ani si deja microfisuri si probleme aferente varstei. Urmeaza belgia. Frantza le-a construit 10-15 ani mai tarziu, o data cu intrare in Nato si interzicere arme nucleare.
      Si da, germania da subventii pt instalare fotovoltaice (sau scutiri de la taxe, dupa caz si land). Isi scoate statul banii din energia produsa si taxata an de an dupa aia... Au o rata solida de instalare, de ex in 2021 au adus un plus de 5GW (sa comparam ca un reactor in medie produce 1GW) si pana in 2030 au planificat sa tina ritmul asta. Solutiile politicienilor sunt simple: unele landuri obliga toate parcarile sa fie acoperite de fotovoltaice, cladirile business noi, si de anul viitor toate casele noi sau cu acoperisul nou renovat etc - practic au dat o lege prin care mulg bani din sectorul privat sa corecteze o problema nationala si sa reduca ghimpele gazului rusesc.
      • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult