Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Eu am ajuns în Vama Veche „cu jobul”: aventura deschiderii unui hotel la malul Mării Negre

Vama Veche

Foto: Bogdan Chesaru/Inquam Photos

Disclaimer: eu nu sunt om de Vamă. Am pierdut startul, iar versurile lui Chirilă nu au avut cu ce să rezoneze în mine. Sunt liberă oriunde și nu am nevoie de un loc anume pentru a mă simți așa. Din postura asta și din cea de colaborator extern, sunt în Vama Veche de două săptămâni pentru deschiderea unui hotel. Am studii în domeniu, experiență în promovare și o obsesie dobândită pentru proceduri, lucruri ce, teoretic, mi-ar fi înlesnit munca.

Anul acesta a fost, și încă este, neobișnuit de frig aici. A căzut grindină, au fost furtuni și 2 grade noaptea. Nu știu dacă știți, dar pe litoralul românesc nu există rețea de gaze naturale. Probabil nu știți nici faptul că rețeaua de electricitate a fost construită demult, demult, deci are limitările ei. Rețineți aceste două informații, căci ele sunt esențiale.

În seara în care am ajuns, am avut un șoc. Era cumplit de frig, singurii oameni erau bărbații veseli de la magazin, câinii lătrau din toate părțile, ce mai, scenă de film adaptare BBC. Am ajuns la hotel, unde treaba era în toi. În a treia zi de Paște, bruma de personal șmotruia de toate de peste tot, după indicațiile primite. Aud acolo în spate un domn cu experiență care mă corectează: personalul de curățenie și mentenanță își desfășoară activitatea conform planificării, sub supravegherea și îndrumarea șefului de departament. Dragă domnule, e exact așa cum v-am spus: brumă de personal, șmotru, indicații primite. Hotel mic spre mijlociu, după posibilități.

Între noi fie vorba, am început recrutarea personalului încă din februarie, dar nu știm, n-avem, nu suntem din localitate, întrebați pe altcineva. Să găsești o cameristă cu experiență și curs de calificare în domeniu, dispusă să lucreze sezonier, în România, cu tot ce implică asta, e ca atunci când, prin 2012, niște spitale nemțești căutau medici specializați în medicină nucleară pe la noi. Da. Nici eu n-am știut ce medicină e aia și, după ce am aflat, n-am înțeles de ce îi căutau taman la noi. E la fel și în cazul de față: să ridice mâna sus hotelierul care găsește în timp util cameriste și cu, și cu, dispuse să lucreze doar câteva luni pe an pe litoralul românesc. Și încă o mână sus cel care găsește meseriași atunci când are nevoie de ei, adică atunci când toți au nevoie de ei: instalatori, electricieni, tâmplari, constructori.

Foto: Bogdan Chesaru/Inquam Photos

Tot la fel de între noi, șmotru e termenul cel mai potrivit. Orice clădire neutilizată 6 luni pe an, toate reci și umede, va avea probleme. De la nelipsitul mucegai, la țevi sparte pentru că, ce să vezi, apa se dilată la temperaturi mici, pompe defecte, rugină, pânze de păianjeni și praf. Mult, mult praf. Curtea hotelului și căile de acces au alte probleme: dale de înlocuit, pavaj de pus, plăci de gresie crăpate. Iar la recepție tronau toate bilețele scrijelite sezonul trecut. Și nu funcționa un copiator/ imprimantă pentru că „s-a rupt ceva”.

Indicațiile primite aveau, la bază, niște priorități. Doar că, în condițiile date, toate erau priorități și toate trebuiau făcute simultan. Cu o săptămână și ceva înaintea primilor turiști, pe o vreme cumplit de rece și de umedă, cu prea puțin personal. Aș vrea să cred că anul acesta a fost o situație excepțională, că vremea n-a ținut cu noi, că s-au aliniat planetele greșit, însă, toate zilele de atunci încoace mi-au arătat altceva.

În Vama Veche, în cele mai multe locuri, cel care deține hotelul/ pensiunea/ vila/ casa e cel care și administrează. În cele mai multe cazuri, a început cu o cameră, două și s-a extins. Știe fiecare șurub și piuliță și fiecare improvizație. E atașat emoțional și locul ăla e casa lui, iar turiștii îi sunt musafiri. Așa a fost de la bun început și, pentru mulți ani, a fost bine. Acum, cu douăzeci de camere și din ce în ce mai mulți turiști care rezervă online, gândirea lui a rămas aceeași. La fel și atitudinea. Iar ăsta e un lucru firesc și de înțeles în țara în care aproape toate lucrurile se fac după ureche, în care cursurile de calificare nu îți folosesc practic la nimic, în care statul te sufocă înainte să ajungi să tragi prima gură de aer. Perfecționarea cere timp și resurse, iar turismul românesc nu are nici una, nici alta.

Ce am observat până acum, și nu doar aici, e dinamica angajator – angajați. Angajatorul, la nivelul ăsta, se așteaptă ca angajatul să știe ce și cum să facă, mai ales în turism, că doar și la tine acasă faci curățenie, de exemplu, nu e mare lucru. Angajatul așteaptă ca angajatorul să îi spună ce și cum să facă, mai ales în firmele mici, în care prioritățile și modul de lucru se pot schimba de la un moment la altul. Dacă ai vrea să faci statistică într-un loc ca ăsta, singurul lucru previzibil pe care l-ai găsi e așteptarea.

Zilele au trecut, e în continuare frig, sistemele de încălzire nu fac față, turiștii se bucură că sunt în Vamă deși, după o noapte de stat pe plajă, s-ar bucura mai mult de un duș fierbinte. Doar că infrastructura e cum e, centrale pe gaz nu putem să punem, de-alea pe lemne nici atât că nu mai avem păduri, noroc că nu a mai căzut curentul, ca în atâția alți ani. S-a terminat și curățenia generală, dar am uitat de ușa de la intrare. Nu-i bai, s-a rezolvat de dimineață, suntem în Vamă, nu se uită atât de mulți la detalii de-astea. Deși...

Altfel e bine. Vama Veche așteaptă turiști și-altădată, 1 Mai așteaptă mai mult de 8 grade, turismul nostru așteaptă pe cineva care să știe ce să facă.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fix ce lipsea in Vama, inca un Hotel :) ! Antreprenoriat de prima clasa : zice cineva Vama si primul lucru la care ne gandim : turism deci Hotel, cu toate ca e suficient sa arunci macar un ochi pe orice harta sa-ti dai seama ca primul lucru la care ar trebui sa te gandesti e AGRICULTURA! Asta ne face pe noi Romani : avem in fata cel mai fertil teren din Europa si ne gandim : HOTEL! cu toate ca ultima "inovatie revolutionara" in domeniul agricol dateaza de prin anii '50. Tineti-o tot asa ! Brandul asta romanesc de "creative thinking" (aka copy-paste) e exact ce ne trebuie pentru a ne asigura locul de top in vaful cozii Europei! Si vorba aia, azi in Europa, maine-n toata lumea :).
    • Like 0
    • @ Dan Tiberiu Costin
      check icon
      Există o părere (să nu spun obsesie) larg răspândită în România că «turism» înseamnă «hoteluri». Este complet fals. Uitați-vă la ce oferă țările cu destinații turistice majore: oferă arhitectură veche și nouă (cetăți, fortărețe, catedrale, palate...), peisaje.. Sigur că au și hoteluri, turiștii ăia trebuie să stea undeva, n-o să stea în stradă. Mai trebuie să și mănânce, deci le oferi ceva specific, în primul rând.
      Turismul românesc de pe litoral are, iertați-mă, un public needucat: muzică tare, stridentă, nimic cultural... Am fost de câteva ori la Mamaia vara, nu cred că mai calc pe acolo, a fost cumplit: auzeai simultan 3-4-5 muzici, toate foarte tare. Bulgarii și, evident, grecii sunt mult mai rafinați, eu nu am auzit acolo muzica dată la maxim, deși nu era totul perfect, desigur.
      • Like 0
    • @ Dan Tiberiu Costin
      cel mai fertil teren ??? pt paioase si pomicultura poate da.Aberez...prin definitie paioasele pomicultura viticultura n-au nevoie de teren fertil.Acestea fiind zise,stabilite sh experimentate cum ramane cu clima?Aceea zica-se temperat continentala....
      Hai s-o lasam moarta domnule drag...stiu cum e,stiu din propria-mi experienta ca agricultura te face sa te atasezi de ea iti da o dependenta chiar dar cand vezi ce minuni face clima mediteraneeana + solul Vezuvian CHIAR ITI PIERE CHEFUL de toata agricultura romaneasca ! iti vine sa te tot duuuuuci
      • Like 0
  • este minunat si magic ceea ce faceti,si emotiile se transforma in lacrimi de bucurie de admiratie, de pareri de rau de toate alea ce iau locul cuvintelor.......
    • Like 0
  • check icon
    Stimată autoare, poate că deschiderea unui hotel sau șmotruirea unuia mai vechi nu e chiar ceea ce visați. Și da, majoritatea localităților din România NU au gaze, există însă alternative cu butelii, inclusiv cu butelii de propan exact pt ce aveți dv. nevoie, pt hoteluri. Cu 4 asemenea butelii asiguri alimentare cu gaz tot timpul, iar propanul are putere calorică mai mare decât gazul metan. În normele europene a avea gaz nu e un must, cum se spune acuma, a avea canalizare și apă da, este motivul pt care se fac eforturi pt a extinde în mediul rural rețeaua de apă-canal. Dar există pompe de apă, există gropi septice etc. Dacă vrei – poți.
    Nu am priceput bocetul dv. mioritic, ce bociți, de fapt? Că a fost frig de 1 mai și în ajun? Că ați șmotruit? Nu nu-s gaze pe litoral?
    • Like 1
    • @
      Mihai check icon
      Man, you don't get it, do you ?
      • Like 1
  • Doamna Deac, ati uitat ceva. Sau nu v-ati lovit direct. Canalizarea. Nu exista in Vama Veche. Bunicii mei si-au cumparat o casuta in Vama-Veche in 1972. Cu fantana pentru ca bunicului meu ii placea sa nu depinda de cineva privind apa. O fantana de vreo 12 metri, curatata de cateva ori de fantanari (pe cand mai existau in Romania). Cu o apa buna, putin salcie, si rece cat trebuie. In 2012, am sigilat-o - nu am dezafectat-o, doar i-am sudat capacul. Pentru ca in analizele de laborator efectuate la Sanepidul din Mangalia aparea o concentratie masiva de e-coli. De unde? De la infiltrarile in apa freatica ale tuturor haznalelor "hotelurilor" din Vama Veche. Evident ca nu aveau voie sa faca put absorbant ci fosa septica. Pentru cine nu stie, fosa septica este complet betonata, acolo se deverseaza toate WC-urile, apa de la dus, apa menajera. Se umple repede vara si te costa sa tot chemi vidanja sa ti-o goleasca. Un put aborbant, betonat pe laterale si cu pietris pe fund permite scurgerea mai departe in pamant a lichidului, ramanand ce e mai solid in put. Si, iaca-ta, in loc sa platesti o vidanja la 3 - 5 zile, o chemi o data pe luna. Doamna de la Sanepid mi-a povestit ca stia de situatia asta, ba chiar stie niste familii din 2 Mai care deverseaza WC-urile, dusurile si apa menajera direct in fantana proprie, ei fiind racordati la RAJA pentru apa curenta. Vama Veche nu e o statiune, nu are infrastructura necesara dar toata lumea se face ca nu vede ce se intampla...
    • Like 8
    • @ Ana-Maria Ionescu
      check icon
      Un idrofor și o groapă septică rezolvă rapid problema, nici nu este foarte scump.
      Treaba cu haznalele, hm, nu știu... Dacă o hazna este la minim 20 m de fântână, nu ar trebui să aveți probleme, așa jumate din populația României, care trăiește în mediu rural și unde, uzual, nu există canalizare, ar trebui să aibă probleme. Nu vreau să par răutăcios, poate acele hoteluri ar trebui închise dacă infestează, dar – așa cum știm – la noi normele sunt pe hârtie, noi cu practica stăm greu.
      • Like 0
  • Mr.Oh check icon
    Vama Veche e o conditionare psihologica.

    Putini inteleg diferenta dintre bucurie si placere/satisfactie. Bucuria vine in urma unei experiente absolut noi, total necunoscute anterior.
    Odata traita aceasta experienta ea devine memorie si incepe sa ne determine cautarea. Devine dorinta. Incercam sa o retraim. Luptam sa o retraim. Daca o retraim avem o stare de satisfcatie, de placere. Cu timpul devine dependenta.
    Vama veche e un mit. O conditionare psihologica a unei experiente anterioare, sau a mitului care a devenit.

    De aici si asteptarile si frustraile unora.
    Fiecare om are propria sa "vama veche". Fiecare om renunta la o veche "vama veche" si isi fabrica o alta noua.
    Viata majoritatii oamenilor e o alergare pentru a retrai ceea ce au experimentat odata in viata. In cazuri nefericite de a fugi de ceva din trecut. Aceasta alergare se numeste dorinta si e o conditionare. Avem tendinta de a ne intoarce in locurile in care am avut anumite experiente pentru ale retrai sau a ne elibera de acestea.

    Dalai Lama spune: "In fiecare an sa vizitati un loc pe care nu l-ati mai vazut niciodata in viata."

    Aceasta va ofera sansa sa descoperiti viata reala si nu amintirile. Sa priviti viata dintr-o perspectiva absolut noua. E o reinoire psihologica.
    • Like 4
    • @ Mr.Oh
      ProBono check icon
      Da.
      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      A fost.
      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Mihai check icon
      Man, mi-a placut discursul tau. Cam prea academic dupa gustul meu, dar are sens. Am sa spun si eu acelasi lucru ca tine , dar intr-o nota mai putin academica. Vama este ca un adolescent: indrazneata, cu probleme existentiale, cu excese, si cu incredere in propriul "corp" uman ce o constituie. In rest, canalizari care se infunda, curent care pica, gaze care nu-s.
      • Like 1
  • cred ca asta e povestea si altor romani: fiecare cu asteptari de la altii...
    • Like 0
  • check icon
    Anul aceasta a fost (foarte) frig aproape peste tot în Europa în a doua parte a lui aprilie și, în general, a fost o primăvară (foarte) rece, cu mici zvâcniri de zile calde. Sigur că dacă o clădire, o casă nu este îngrijită permanent se degradează, inclusiv un hotel. Da, știam de mult că în Dobrogea nici măcar marile orașe nu au avut gaze naturale, recent – cred, nu-s sigur – există ceva sisteme pe zona Constața și Mangalia. Dar gazele naturale nu fac parte neapărat din civilizația unei țări, în alte țări nu se folosesc, sunt extinse plitele și cuptoarele electrice, de ex. în țări precum Bulgaria, Grecia, spațiul fostei Iugoslavii, Ungaria, Cehia, Slovacia...
    Și, în final: turismul nu înseamnă hoteluri, în primul rând, ci infrastructură, restaurări de monumente istorice, civilizație. Nimeni nu se duce undeva din cauza unui hotel, ci se duce la hotel deoarece a ajuns acolo și trebuie să se odihnească undeva și, eventual, să aibă o masă bună, decentă și nu foarte scumpă. «Paștele Comunist», ziua de 1 mai, a produs în România isteria acestei zile prin desacralizarea sărbătorilor pascale și glisarea spre subcultura laică a comunismului victorios. Cum ziua de 1 mai, «Paștele Comunist», continuă să fie liberă, în bună tradiție neo-comunistă (nu numai în România), sigur că se continuă și subcultura aferentă.
    P.S. Nu am înțeles foarte bine ce ar dori să ne spună autoarea. 1. Că a fost/este frig la mare în aprilie (tulai, doamńe); 2. că nu sunt gaze [!]; 3. că hotelul arăta mizer (din vina cui?); 4. că turismul se face greu (desigur, și nu numai turismul). 5. etc.
    • Like 1
  • check icon
    Articolul parcă ar fi o confirmare a zicalei că socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă.
    Preajma Întâiului de Mai de anul trecut m-a prins și pe mine în Vama Veche. Anul ăsta, în mod firesc, în 2 Mai. (probabil așa ar completa următoarea căsuță și Excel, dacă utilizatorul ar apela la funcția de înșiruire automată) Atunci centrală, acum panouri solare. Și bate al dracului de rece vântul pe litoral primăvara, mai ales să fii obligat de situație ca să lucrezi fără mănuși, bibilind pe vârful unui acoperiș de casă situată în prelungirea unei faleze înalte. Pentru cei care încă mai cred că a te plânge de curenții de aer rece e dovadă de bătrânețe (opinie trecătoare, care se schimbă odată cu trecerea timpului, dealtfel) i-aș invita să remarce pe pielea lor că o tură de alergare în jurul Lacului Tăbăcăriei nu seamănă deloc cu una din Parcul I.O.R. (știe „chiar el” la cine mă refer).
    Când cineva alipește cuvintele Vama Veche și hotel, probabil e înzestrat cu o doză mare de ironie. La fel cum în aceeași frază, formulările „construcție de lemn” și „5 stele”, dintr-o știre, e cel puțin nefirească, de parcă cei care au redactat-o au alipit greșit formulările din două surse separate. E bizar cum de o coșmelie capătă statutul de hotel doar pentru că a fost accesorizată cu termopane, gresie și alte căcaturi. În Eforie Nord sau Costinești există în acte adeseori case de locuit sau de vacanță cu 40 de camere. La fel cum, amuzant, vedem la știri cum că în nu știu ce weekend Mamaia e arhiplină cu 35000 de turiști, iar „polul distracției” Vama are cele 8500 de locuri ocupate 100%, dar rareori reporterii menționează câte un comunicat de-al poliției despre cele 50-60000, estimate, de turiști în Costinești.
    Sudul litoralului nu are gaze!? de parcă acum s-ar fi descoperit apa caldă, dar nu la duș.
    Cine s-ar angaja sezonier cameristă, când pentru același interval de timp și aceeași muncă ar fi plătită în străinătate de 4-5 ori mai mult? Sau, dacă tot a acceptat această slujbă în țară, cam cât de ambițioasă și harnică își închipuie angajatorul că e?
    Penurie de meseriași? Când buticarul tipic de București, sau din țară, vrea să spele niște bani, făcându-i deductibili prin „investiția” într-o magherniță (dar cu termopane, ce-i drept) pe litoral, o construiește cu „prietenii” săi 1) ca să iasă mai ieftin și 2) banii să rămână în famgilie, și nu apelează la firme locale. Însă când e vorba de lucrări de întreținere „prietenii” nu mai vin (sunt bolnavi, sunt prinși într-o chestie, le-a murit cățelul etc), alternativa fiind localnicii refuzați anterior, aici potrivindu-se o altă zicală din popor: „Unul (prietenul) a fost cu mălaiul, altul (localnicul) rămâne cu futaiul” pentru că, ce să vezi, prietenul a lucrat ieftin și prost.
    Dincolo de ideile doct exprimate la modul corporatist în articol, realitatea e mult mai cruntă - „stațiunea” Vama Veche este exemplul cel mai elocvent de potemkiadă (din puct de vedere arhitectural, turistic, promovare etc). Uitați-vă cum arată Costineștiul acum și nici nu trebuie să aveți o imaginație debordantă ca să intuiți cum se va „dezvolta” Vama în câțiva ani.
    • Like 12
    • @
      check icon
      Foarte corect. Ai uitat sa mentionezi si Neptunul comunist - unde mergea "elita" vremii ...
      • Like 1
    • @
      Să ridice două degete cine a găsit meseriași pe litoral ? Poi niciodată nu se discută cauzele , doar efectele. În primul rând antreprenorii se gândesc doar la ce au nevoie pe moment, managerii români nu folosesc managementul strategic și nici cel al resurselor umane. Forța de muncă calificată nu e ca o biblioteca din care să iei o carte când ai nevoie și să o pui la loc când nu-ți mai folosește. Oamenii ăia trebuie sa-și întrețină familiile tot anul nu doar luna sau lunile când antreprenorii au nevoie de ei. Apoi mai e problema salariilor decente pentru cei calificați, nu muncește nimeni profesionist pentru salarii de 2 lei ca vrea patronul să -și cumpere BMW. Aici răspunderea e împărțită între stat care nu sprijină prin nici o politică publica antreprenorii mai ales în extrasezon ( ca în Turcia de pildă deși sezonul e mai lung acolo) nici cu infrastructura publică, apoi antreprenorii au partea lor de vină pentru că românul nu are gândire strategică, el vrea de azi pe mâine, nu face investiții programate și nici nu a moștenit capitalul deci odată cu afacerea vrea sa acumuleze și capital rapid în dauna clientului și a salariaților pe care îi tratează ca pe victime sigure. Clienții sunt tratați cu dispreț, deoarece victima odată cazată trebuie jupuita rapid că nu se știe când mai vine și sezonul e scurt, apoi salariații, în general practicanți de licee sau necalificați localnici care nu știu nici o meserie și de aia nu au plecat în străinătate sunt forța de muncă locală. Nimeni nu vine să muncească corect și performant 3 luni pe un salariu de nimic doar că are patronul nevoie atunci. A treia cauză e clientul care pe litoralul românesc e majoritar bucureștean de week-end și care nu stă mai mult de 2-3 zile și seara sărbătorește în cluburi ( de aia e aglomerat în Mamaia , dar asta doar în week-end sau de sarbatori) Cei care petrec o săptămână sau mai mult s-au împuținat dramatic deoarece turismul sindicalist de masă care vine în concediu a dispărut sau s-a restrâns la bugetari iar clasa de mijloc care își permite pleacă peste hotare unde la același preț e tratat corect și are și ce vedea din punct de vedere turistic nu doar plajă, hamsii și bere la pet. Forța de muncă nu poate fi învinuită că nu se vinde pe doi lei și se gândește la viitorul ei și la un trai decent. Sunt și excepții de la regulă dar din păcate sunt prea puține ca să schimbe atmosfera generală.
      • Like 6
    • @
      check icon
      Acu' două ore doar ce traversai Neptunul de la sud la nord, ca să sparg monotonia șoselei cu patru benzi, recte DN39. Din punct de vedere al infrastructurii stă cel mai bine (trotuare îngrijite, parcări suficiente umbrite de copaci, clădiri noi unde proprietarii nu s-au crezut mai deștepți decât arhitecții) dar acolo nu prea există distracție. Nu sunt sigur dacă am număram mai mult de zece turiști.
      • Like 1
    • @ Rusu Liviu
      check icon
      Există două categorii de personal, cu particularități diferite. Cel sezonier și cel care ar putea avea de lucru tot anul. A doua categorie ar fi mai ocupată în extrasezon dacă „investitorii” de pe litoral n-ar fi trădați de șlapi, maieul pătat, mulat pe burtă, și cojile de semințe dintre dinți, care își aduc aminte că au o „afacere” cu o săptămână înainte de a veni turiștii.
      Faptul că bucureștenii sunt la două ore de mers pe autostradă și își permit să vină mai multe weekenduri pe vară nu-i chiar un lucru rău, ține mai mult de dinamica turismului actual, dar trebuie să și priceapă că tariful va fi altul decât atunci când își rezervă camera cu o lună înainte (să facă o paralelă cu achiziția unor bilete de avion, e aceeași logică).
      P.S. Subiectiv fiind, nu i-aș critica pe cei cu liceul, că nu-i lucru puțin, știut fiind că fără diplomă de bacalaureat nu te poți angaja nici măcar la megalaserul din Măgurele.
      • Like 1
    • @
      check icon
      Eu vroiam sa punctez doar faptul ca, fara o strategie de dezvoltare in toate planurile nu se va face nimic, doar prin eforturile vremelnicilor patroni care-si vand.hotelurile pentru ca-ori n-au habar/viziune despre conducerea unui business, ori s-au capatuit cu ele prin mijloacele "obisnuite" capitalismului feudal in care traim.
      • Like 2
    • @
      Da așa e, sezonierii sunt altă categorie, dar din păcate cu greu pot fi numiți profesioniști, în general elevi sau studenți care vin pe litoral să mai facă un ban. Apoi e o diferență față de studenții români care pleacă în SUA cu work &travell acolo programul e planificat din timp chiar dacă muncile sunt aceleași (picolo, debarasatori, cameriste, etc) iar salariul e 7 ,5 $/ora) Cei permanenți care ar vrea o carieră pe litoral vor fi dezamăgiți, slujbele permanente sunt rare și prost plătite, deci nu pot atrage personal calificat. În ceea ce privește antreprenorii așa sunt pentru că la noi nu au moștenit averi sau afaceri de trei generații, ei provin din bișnițari, traficanți de mic trafic sau contrabandiști, eventual vânzători en-gross din complexul Europa. Ei nu au nici educație nici pregătire antreprenorială și se aseamănă cu mulți clienți de-ai lor (BMW cât mai mare și lanț gros la gât ). Din păcate turismul de week-end nu prea ajută litoralul pentru ca se bazează prea mult pe cerere/oferta și clienții vor fi jupuiți în week-end pentru toată săptămâna neocupata. De aia clienții percep serviciile execrabile și scumpe. Patronii ar trebui sa atragă clienții de concediu care să stea 7-10 zile și astel să aibă grad de ocupare mai mare în sezon chiar dacă nu vor avea suficiente locuri în week-end ,putând scădea prețurile ca să fidelizeze clienții pe termen lung. Statul ar trebui să susțină patronii în extrasezon fie prin scutiri de taxe fie prin ajutoare de stat iar patronii să -și dea silința să organizeze congrese/conferințe sau alte evenimente în extrasezon astfel încât sa nu încarce inutil clienții din sezon cu prețuri ca pe coasta de azur.
      • Like 3
    • @
      check icon
      Merge și acuma, zona păzită de SPP este aceeași ca în anii comunismului victorios. Și casa de creație a Uniunii Scriitorilor e aceeași. La vremea lor, acele stațiuni arătau f. bine, erau noi, la modă, noi nu aveam termen de comparație, aveam impresia că numai noi facem așa ceva, după cum se insinua că metroul a fost inventat de Ceaușescu și construit la prețioasele sale indicații, să le dăm cu tifla proștilor care nu au așa ceva.
      Vorbim și noi ca să n-adormim.
      • Like 0
    • @
      check icon
      Pe frigul ăsta cam greu să ai turiști într-o stațiune unde nu ai nimic altceva decât să stai pe plajă și/sau să te bagi în discotecă. Poveste reală: acum ceva ani, de Paști, niște polonezi (o familie cu 4 copii) îmi cer sfatul dacă să meargă la mare, undeva la Constanța ori prin zonă. Noi plecam la Balcic. Sigur, zic eu, mergeți, doar ar fi prima oară. După 2 zile mă sună și-mi spune că totul e închis, iar unul i-a spus că românii se duc toți în Bulgaria. A, zic eu, perfect, haideți cu noi la Balcic. Au venit. Balcicul era plin de străini, mai ales de români, desigur. Litoralul românesc poate oferi, evident, și asemenea turism cultural, doar că, pentru asta, trebuie să creezi infrastructura, condițiile culturale, nu sînt suficiente hotelurile. Histria este pustie și vara și este firesc să fie așa. Ați fost (relativ) recent? Dacă nu, duceți-vă. Spre comparație, mergeți apoi la Cap Kaliakra, apoi reveniți și spuneți-mi ce ați văzut. Am răbdare, am o răbdare burebisteană, de 2500 de ani tot aștept.
      • Like 3
    • @
      check icon
      Domnule, ai completat articolul în mod magistral.
      Aș mai fi avut și eu ceva de comentat la situația descrisă, dar nu o mai fac.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult