Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Europa își ține respirația: unde va duce Meloni Italia dacă va câștiga duminică?

Meloni

Foto: Elisa Gestri / ddp USA / Profimedia

Să vorbim puțin despre principalul eveniment politic din acest weekend, care în mod sigur va avea ecou în toată Europa:

- Duminică au loc alegeri generale anticipate în Italia. Atât analiștii politici, cât și sondajele din Peninsulă dau ca sigură victoria unei alianțe de dreapta, condusă de partidul de extremă dreaptă Fratelli d'Italia al cărui președinte, Giorgia Meloni, ar urma să devină prima femeie prim-ministru a Italiei. Din coaliția asta mai fac parte Liga Nordului condusă de Matteo Salvini și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi.

- De altfel, fostul premier italian a avut joi seară o intervenție în direct la televiziunea publică italiană RAI, în care a minimizat instinctele agresive ale lui Vladimir Putin, un prieten vechi al său, după ce liderul de la Kremlin a amenințat că va folosi arme nucleare. „Putin a fost împins de poporul rus, de partidul său, de miniștrii săi să inventeze această operațiune specială”, a precizat Silvio Berlusconi, folosind formularea oficială rusă pentru război. 

Planul Rusiei a fost inițial să cucerească Kievul „într-o săptămână”, să-l înlocuiască pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu „un guvern de oameni decenți” și să iasă (din Ucraina) „într-o săptămână”, a adăugat Berlusconi. „Nici nu am înțeles de ce trupele ruse s-au răspândit în jurul Ucrainei, în timp ce în mintea mea ar fi trebuit să rămână doar în jurul Kievului”, a mai subliniat fostul premier italian.

- Berlusconi a spus și că ruşii au întâmpinat „o rezistenţă neaşteptată, care a fost apoi alimentată de arme de tot felul din Occident”. „Războiul a durat mai bine de 200 de zile, situaţia a devenit foarte grea, mi se face rău când aud de morţi pentru că mereu am considerat că războiul este o nebunie de nedescris”, a ținut să mai precizeze Silvio Berlusconi.

- Berlusconi a sugerat că decizia Moscovei de a invada Ucraina a venit ca răspuns la un apel al separatiștilor. El a spus că liderii lor au venit la Kremlin și i-au spus direct lui Putin, „te rog să ne aperi, pentru că dacă nu ne aperi, nu știm unde am putea ajunge”.

Silvio Berlusconi / Foto: Claudio Furlan / AP / Profimedia

- Berlusconi a mai spus că, după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, a vizitat peninsula împreună cu Putin și i-a văzut pe localnici cum ieșeau din case să-i mulțumească liderului rus.

- Putin „a alunecat într-o situație cu adevărat dificilă și dramatică” și a decis să invadeze Ucraina pentru a apăra populația republicilor proruse din Donbas de atacurile ucrainene, care ar fi fost ordonate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, este de părere Berlusconi. Declarațiile lui reflectă, în esență, versiunea oficială a regimului de la Moscova pentru motivul invaziei.

- În ciuda tonului mult prea apropiat de Moscova, Berlusconi a asigurat că Italia va rămâne „atlantistă” și va urma deciziile Uniunii Europene cu privire la conflict.

- În aceeași zi în care Berlusconi a vorbit despre război la televiziunea italiană, Ambasada Rusiei la Roma a publicat pe rețelele sociale fotografii cu principalii lideri italieni alături de preşedintele rus Vladimir Putin. „Extrase din istoria recentă între Rusia şi Italia. Atâtea amintiri”, a scris cu ironie ambasada în comentariul care a însoțit patru fotografii alese cu grijă şi în care apar actori de prim-plan din campania electorală, care s-au distanţat de Moscova după invazia rusă în Ucraina. În două dintre fotografiile postate de misiunea diplomatică a Rusiei în Italia, Vladimir Putin poate fi văzut alături de prietenul său Silvio Berlusconi și de Matteo Salvini. 

- În tot acest context, Matteo Salvini a declarat vineri că formaţiunea sa politică va depune o moţiune de cenzură împotriva şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru că „aceasta va trata Italia la fel ca pe Ungaria şi Polonia” dacă blocul politic din care face parte va câştiga alegerile de duminică.

- Partidele Liga Nordului şi Fratelli d'Italia s-au abţinut săptămâna trecută să voteze un raport în Parlamentul European care susţinea că Ungaria sub conducerea lui Viktor Orban nu mai este o democraţie pe deplin funcţională, ci o autocraţie. Giorgia Meloni a lăudat adeseori politicile lui Orban şi ale aliaţilor săi polonezi.

Giorgia Meloni / foto Salvatore Laporta/KONTROLAB / ip / PA Images / Profimedia

- Comisia Europeană i-a criticat în mai multe rânduri pe premierul ungar Viktor Orban şi partidul Lege şi Justiţie din Polonia pentru problemele legate de respectarea statului de drept şi reformele în justiţie, aplicând sancţiuni împotriva celor două ţări când au deviat de la valorile democratice ale UE.

Ursula von der Leyen: „Suntem gata să lucrăm cu orice guvern democratic care este dispus să lucreze cu noi”

- Ursula von der Leyen a declarat joi că în cazul în care alegerile generale din Italia vor duce la o schimbare autocratică, naţionalistă şi eurosceptică, „avem la îndemână instrumente la fel ca în cazurile Poloniei şi Ungariei”. Totuşi, şefa executivului european a afirmat că „suntem gata să lucrăm cu orice guvern democratic care este dispus să lucreze cu noi”.

Ursula von der Leyen / Foto: Derek French / Shutterstock Editorial / Profimedia

- Salvini a catalogat declaraţia președintei Comisiei Europene drept un „amestec sordid şi arogant în politica internă italiană”.

- Sub prim-ministrul Mario Draghi, Italia a fost un susținător ferm al sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei ca răspuns la acțiunile sale în Ucraina.

- Meloni i-a asigurat pe partenerii internaţionali ai Italiei că, sub conducerea sa, Italia va fi fidelă poziţiilor UE şi NATO şi va continua să sprijine Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei ruseşti. Dar ea a exprimat, de asemenea, opinii eurosceptice, a criticat imigranţii şi aşa-numitele lobby-uri homosexuale.

- O analiză publicată vineri de Reuters indică faptul că marile puteri ale Uniunii Europene vor trebui să se plimbe cu grijă în jurul Giorgiei Meloni dacă coaliția condusă de aceasta va câștiga alegerile din Italia, altfel riscă să împingă puterea politică de la Roma spre Ungaria și Polonia. Pe scurt, în joc este echilibrul de putere în interiorul UE, care se confruntă cu consecințele războiului Rusiei pe flancul estic al Europei și cu cele mai grave crize energetice și ale costului vieții de pe continent din ultimele decenii.

- După o victorie a naționaliștilor suedezi, există îngrijorare la Bruxelles, Paris și Berlin cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE, care încearcă să evite recesiunea și să protejeze gospodăriile de inflație.

- Mario Draghi, premierul italian demisionar și fost președinte al Băncii Centrale Europene, a ridicat profilul și credibilitatea Italiei pe scena europeană, îmbrățișând integrarea mai profundă dorită de președintele francez Emmanuel Macron. Spre comparație, intențiile lui Meloni sunt mai puțin clare. Ea își prezintă partidul ca pe o forță conservatoare de masă și îndepărtată de rădăcinile sale post-fasciste, dar unele voci europene sunt sceptice cu privire la modul în care va guverna Giorgia Meloni.

- La Bruxelles, oficialii europeni nu sunt siguri de modul în care Meloni va gestiona partea Italiei din planul european de redresare, care este menit să deblocheze 192 de miliarde de euro în schimbul unor reforme interne. Există, de asemenea, îngrijorare cu privire la acumularea de datorii a Italiei, ratele dobânzilor italiene crescând mai rapid decât cele ale colegilor din zona euro.

- Se așteaptă ca Macron să poarte discuții cu Olaf Scholz cu privire la modul de abordare a Italiei în zilele următoare, a declarat o sursă guvernamentală franceză pentru Reuters. În plus, Parisul a fost avertizat de către oficialii italieni din administrația demisionară a lui Draghi să nu caute o confruntare publică cu Meloni pentru a nu o împinge într-un colț în care ar putea simți că nu are de ales decât să aprofundeze legăturile cu Orban. 

 - Pablo Simón, profesor de științe politice la Universitatea Carlos III din Madrid, a declarat pentru Reuters că o victorie a lui Meloni ar putea energiza partidele de extremă dreaptă din alte părți, în condițiile în care spirala prețurilor de consum afectează gospodăriile din ce în ce mai mult.

- La Washington, însă, oficialii de la Casa Albă au minimizat îngrijorările. „Acest tip de narațiune – „cerul se prăbușește” – despre alegerile din Italia nu corespunde așteptărilor noastre”, le-a transmis jurnaliștilor de la Reuters un oficial american al administrației Biden.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și uite așa retrăim anii 1930-1940!
    Dumnezeu să ne apere!
    • Like 1
  • Filbert check icon
    'Geanta' latina infratita in imbecilitate...
    • Like 2
  • Așa, pentru viitor, corect este "minimalizat", nu "minimizat".
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult