Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Eurovision. Tot ce mă interesează e: unde-i muzica!?

Nemo, câștigătorul concursului Eurovision

Foto: Jens Büttner/ DPA/ Profimedia

Nu mă interesează că a câștigat trofeul Eurovision un bărbat cu fustă, îmbrăcat în roz. Nu mă interesează că era machiat ca o femeie.

În schimb mă interesează să aud muzica, să mă facă să o cânt, să vibrez și să o țin minte cu inima.

Când îl ascult pe Freddie Mercury iau foc din vârful capului și până la tălpi. Alt aspect privat al vieții lui nu mă privește. Tot ce mă captează la el e că atunci când cântă aud muzică. Când îl ascult pe sir Elton John am aceeași trăire, că el întreg este muzică.

Un artist adevărat - dincolo de orice alt aspect al vieții lui private - trebuie să transmită emoție prin arta sa.

La Nemo m-am trezit întrebându-mă unde este muzica!? Am văzut fusta scurtă, am văzut bluza roz, am văzut machiajul, dar nu am găsit muzica.

Într-o lume normală, se dau premii pentru că ești cel mai bun dintre cei buni la cântat.

Dacă muzica premiată nu se aude și nu se simte, mulți - printre care și eu - rămân cu gustul amar că trăim într-o lume cu susul în jos.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Razvan check icon
    Nu s-a cântat la Eurovision cea mai proastă muzică pe care o putem auzi în vremurile astea, totuși. :)
    • Like 0
  • Daca ceea ce se cinta la Eurovision se mai poate numi muzica...
    • Like 2
  • Eu nu m-am uitat la Eurovision ci am ascultat (pus sonor tare si facut treburile aferente in casa). Nu vazui nici fusta, nici machiaje, ci ascultai. Da, melodia Elvetiei a fost printre favoritele mele (alaturi de cea Ucrainiana si cea a Israeului - huiduita bine).
    Personal mi s-a parut vocea Elvetiei una f. complexa si a atins mai multe genuri de muzica. Va intra in istorie? nu cred. Dar putine din melodiile de la Eurovizion au intrat in topuri, doar vreo 5 au ramas consacrate.
    • Like 1
  • Gicu check icon
    Iată, cine credea că pe Republica.ro nu se pot găsi și texte homofobe? Ei bine, se poate. Când spui „Unde-i muzica?” și continui prin a te raporta la ținuta/aspectul fizic al artistului, asta denotă ortodoxism a-la-Bănescu și o ură față de anumite categorii sociale, subconștientă, și evidentă. Trist - căci asta înseamnă să te aliniezi și promovezi și mai mult ura care există în societatea românească. Vrei să întrebi „unde-i muzica”? Atunci raportează-te la melodie, la versuri, la ritm, la repetitivitate. Nu la ținută. Comparația cu alți artiști, din alte generații, nu spune decât „există altceva, din alte vremuri”.
    • Like 0
    • @ Gicu
      RazvanP check icon
      Interesantă atitudine: răspunzi la o pretinsă "homofobie" cu un atac la ortodoxie...
      Dacă unii se simt lezați de pretinse atacuri la adresa "identității" lor de ce să nu fie îndreptățiți și ceilalți să se simtă la fel?
      Te simți nedreptățit de homofobi?
      Foarte bine, și eu mă simt nedreptățit de "ortodoxofobi"!
      Jos discriminarea, jos ortofobia!
      • Like 2
    • @ RazvanP
      Gicu check icon
      Nu este nicio „ortofobie”, este vorba despre un personaj sinistru, persoană publică, care este homofob înrăit, și nu face decât să scuipe venin asupra unor categorii sociale prin declarațiile sale. Nu știu unde ai înțeles tu că-i vorba despre ortodoxie în textul meu. Frumoasă și aprobarea homofobiei: „Te simți nedreptățit de homofobi? Foarte bine [...]”. Tot așa, să vrem o țară ca afară. :)
      • Like 0
  • Valentin check icon
    În definitv, nu asta e problema. Îi avem ca exemple pe Freddie Mercury sau David Bowie. Piesa nu e chiar îngrozitoare, cel puțin refrenul. În orice caz, muzica s-a cam dus. Cred că ultima formație melodioasă a fost Maneskin. De atunci s-a rupt filmul, cel puțin pentru mine.
    • Like 0
  • andrei andrei check icon
    ar trebui ca toti cei care canta sa o faca ca la radio. sa nu ii vedem cum arata, ce poarta sau ce gandesc in general. stric pe partea de melodie. si dupa cand castiga sa iasa afara toti si sa ii vedem. ca doar e despre muzica nu? foarte multi fac gimnastica mintala sa ii placa melodia cuiva ca e gay si in acelasi timp poate cineva care canta mai bine dar e homofob o sa fie foarte putin apreciat.
    • Like 1
  • Mai Oameni buni! Cand o sa intelegeti ca e directiva internationala oficiala ca la orice concurs sa fie neaprat si cate un castigator din astia de la LGBTQ+ ? Acum s-a brodit sa fie chiar premiul I, dar asta nu e obligatoriu. Obligatoriu e sa fie si ei printre castigatori. Uite, de ex. la Oscar e prevazut sa fie voba in film si de cel putin un LGBT+, altfel filmul nu poate fi luat in seama.
    • Like 1
    • @ Tudor Bucur
      RazvanP check icon
      După care se lamentează de creșterea "extremismului"!
      • Like 1
    • @ Tudor Bucur
      Valentin check icon
      Nu e chiar un argument. Vezi Freddie Mercury. Dar omul acela avea voce și știa muzică.
      • Like 2
  • Gabriel check icon
    Doamna Luminita, inainte sa scrieti articolul ati ascultat piesa macar odata sau ati vazut fusta si v ati decis sa scrieti articolul?
    Baiatul asta - sau cum doreste el sa se identifice - este chiar impresionant. Sa poti canta Impecabil si rap, pop si mai ales pe voce de opera (contratenor) pe o piesa care are toate aceste stiluri, si sa o mai faci si live perfect - este mare lucru. Nu mai vorbim de lipsa dansatorilor, backing vocals sau alte “artificii de scena”.
    Si piesa - daca reusesti sa treci de “uite-l si pe asta in fusta” este chiar reusita, originala din punct de vedere sonor, dar mai ales mesajul care nu tine doar de “non binarism” ci de ati gasi, asuma si trai propria identitate.
    E chiar dezamagitor sa vad asemenea articol - borderline hateful - pe Republica.
    Dar probabil si aici e plin de homofobi si Romani gata sa judece fara sa asculte sau sa inteleaga.
    • Like 0
  • Felicitarii Autorei pentru articol frumos exprimat ade\varul .
    Parerea mea este ca ,acest asa -zis festival si acea ,,caricatura care a mai fost si premiat ,demonstreaza ca ;
    --Traim intr-o Lume Nebuna !
    • Like 1
  • ovidiu check icon
    Practic el/ea a câștigat votul juriilor/"specialisti" cu votul a 28 din 37 de țări care i-au dat "notă" mare (12 sau 10 pct) iar cea mai mică "notă" a fost de 5 pct, iar singura țară care nu a dat nimic e Croația așa că... La votul telespecatorilor Croația ia dat 1 pct, și a mai primit doar două note mari un 12 si un 10 în rest doar note 3,4,5,6,7,8 pct + din nou
    un 0 de data asta de la Israel. Practic cam locul 5 al privitorilor din 37 de țări. Așa că or fi specialiștii proști da totuși votul celorlalți privitori care sunt ca voi nu l-au pus pe primul loc da nici ca voi nu, sau poate toți in europa îs proști și doar românii îs deștepți și cunoscători a tot și a toate
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult