Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Evaluarea Națională. Ce va face diferența în notare la proba de limba și literatura română

Evaluarea Națională - elev

Foto: Inquam Photos

Subiectele de anul acesta nu au fost foarte grele, dar pentru o notă bună elevii ar fi trebuit să se pregătească temeinic atât la literatură, cât și la gramatică. Subiectul de literatură, mai amplu decât cel de gramatică, insistă pe înțelegerea textului. Ar fi trebuit ca elevii să verifice fiecare afirmație în text pentru a rezolva corect primele cinci exerciții de la subiectul I.

Cred că diferența în notare va fi dată de redactare – adică de scrierea corectă, exprimarea clară, respectarea normelor de punctuație, structurarea ideilor – și de capacitatea de a utiliza informațiile din text în scopul argumentării și de a asocia textul literar cu un alt text, punând în evidență o valoare culturală/ morală comună. Se acordă 11 puncte pentru redactare: 8 puncte la compunere și câte 1 punct la exercițiile 7, 8 , 9. Pentru o notă peste 9, elevii trebuie să nu aibă greșeli de exprimare, de punctuație sau greșeli gramaticale. 

În ceea ce privește compunerea de la subiectul al II-lea, cerința este simplă la prima vedere, însă pentru redactarea unui text narativ, elevii trebuie să respecte etapele acțiunii și să construiască o cauză care declanșează acțiunea (intriga) și o situație dificilă (punct culminant). Dacă nu vor construi aceste etape ale textului narativ, vor pierde puncte la compunere. Am discutat în aceste ore cu mulți elevi care au urmărit orele realizare online de mine și știu că unii sunt nesiguri la compunere, pentru că nu au inclus toate etapele textului narativ.

La gramatică, exercițiile au avut un nivel mediu de dificultate, s-a insistat pe exercițiile de vocabular, sensul cuvintelor, și pe scrierea corectă. La exercițiul 7 elevii trebuie să stabilească forma corectă de genitiv a cuvântului „lampă”(lămpii), iar la exercițiu 8 să precizeze forma corectă a unor cuvinte, printre care substantivul „străzii”, verbul la conjunctiv „să fii” și un acord încrucișat. 

Și acest exercițiu va face diferența între note.

Vă invit să urmăriți un material video cu rezolvarea subiectelor de examen.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am tot respectul pentru doamna profesoara - fiica mea a urmarit lectiile dansei inainte de examen, dar la subiectul 6A se pare ca se pregateste o URIASA nedreptate copiilor care au ales "tristetea" ca trasatura. In mod normal. acest termen denota o emotie dar, IN ACEST CONTEXT PARTICULAR, pare cea mai relevanta descriere si, culmea nedreptatii, copiii obisnuitit sa gandeasca mai profund sunt tocmai cei care au ales-o! Mentionez ca acest exercitiu are 6 puncte (!) si poate distruge sansele unui copil de a ajunge la liceul dorit.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro