Îmi intră în urechi în fiecare zi, din televizor, un număr dărâmător de agramatisme, cuvinte folosite impropriu, pronunții cel puțin bizare în română și în limbi străine, accente aiurea (cómplice), anacoluturi, logicăreli sau pur și simplu tâmpenii.

Copiii nu citesc pentru că, vreme de douăzeci de ani, manualele de literatură română le-au pus dinainte un împărat gol, un schelet structuralist, încă o formă fără fond. Ecoul acestei practici sistematice de tâmpire este sloganul pe care îl auzim la toate colțurile că școala trebuie să transmită competențe, nu conținuturi. Nu poți forma competențe fără conținuturi.

De Ziua Limbii Române, am reflectat la invizibilitatea autorilor români în spațiul public și editorial. Dincolo de festivism, rămâne întrebarea incomodă: mai știm să ne recunoaștem cultura vie, a celor care scriu acum, aici, în română?

„Cred că e important în perioada asta, în care există globalizare, dar există și afirmarea individualităților locale, să avem curiozitate și respect față de ceea ce nu știm de acasă sau nu e doar limbă standard. Mi se pare foarte frumos să privim cu curiozitate și cu interes și să învățăm și ardelenisme, și moldovenisme, și bănățenisme, nu numai muntenisme, dacă suntem din București. Pentru că, așa cum învățăm limbi străine, uneori trebuie să învățăm și din limba română ceea ce e mai puțin uzual”, spune Rodica Zafiu.

Adesea, foarte adesea, profesorii predau prost, clişeizant, fără pic de patos sau plăcere, îndepărtând elevii de literatură, uneori pe viaţă.

În ultima vreme o venerabilă instituție ancilară a presei s-a destrămat: cele mai multe publicații nu mai au corector. Acest fapt stă în directă legătură cu trecerea masivă a presei în mediul online și cu dezvoltarea inerentă, în mediul audiovizual, a tipului de emisiuni în direct. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Subiectele de anul acesta nu au fost foarte grele, dar pentru o notă bună elevii ar fi trebuit să se pregătească temeinic atât la literatură, cât și la gramatică. Subiectul de literatură, mai amplu decât cel de gramatică, insistă pe înțelegerea textului. Ar fi trebuit ca elevii să verifice fiecare afirmație în text pentru a rezolva corect primele cinci exerciții de la subiectul I. (Foto: Inquam Photos)

Nu știu cine și-a asumat această decizie de a transforma predarea limbii române în limbă străină. Aș fi sperat într-o dezbatere publică pentru a discuta cum se poate realiza echitate în studiul limbii oficiale a țării pentru toate minoritățile, care e viziunea României referitor la limba maternă, cum se poate racorda disciplina la aceleași teorii/abordări macro din domeniul lingvisticii, al istoriei literare, al metodicii și cum pregătim profesorii într-o astfel de perspectivă.

Focusarea, cum se zice acum, pe anglicisme nu trebuie să lase în umbră neologismele generale (mult mai numeroase), nici împrumuturile (este drept, mult mai puține) din alte limbi, nici, mai ales, problemele scrierii, pronunțării și flexiunii actuale a majorității cuvintelor românești.

În urmă cu câteva zile, Guvernul României a decis să iniţieze un proiect în valoare de 9 milioane euro prin care să îmbunătăţească rezultatele tot mai slabe ale elevilor de etnie maghiară la examenele naţionale de limba română. (Anul acesta, 45%, respectiv 42,6% dintre elevii din Harghita şi Covasna nu au reuşit să convingă profesorii să le dea notă de trecere la Evaluare.) (Foto: Inquam Photos)