Când ne gândim la securitatea zborului, fără excepție, ne gândim la un singur lucru. Să decolăm și să aterizăm cu bine. În cea mai mare parte a timpului nu ne interesează celelalte aspecte. Acestea încep să devină interesante când aterizăm. La aeroportul internațional Henri Coandă din Otopeni, de exemplu. Venind cu un zbor de Cluj cu un ATR-72. Zborul cu TAROM a fost interesant și la plecarea din Cluj, pentru că ne-a oferit fără prea multe explicații și o întârziere de mai multe zeci de minute.
Bun, am ajuns la Otopeni. Toți știm că Aeroportul nostru cel internațional este cel mai jalnic din Uniunea Europeană. Mai mult de atât, orașe precum Yerevan, Amman ori Casablanca au aeroporturi care sunt mai primitoare decât Otopeniul nostru chiar și când au lumina stinsă. Înghesuit, meschin, nu murdar, ci de-a dreptul jegos, cu bagaje rupte care, așa cum probabil ați văzut în ultimele zile, sunt împrăștiate pe benzile transportoare pentru că, din nou cum probabil ați văzut, angajații firmei de handling nu au nicio apăsare în a arunca cu bagajele, cam acesta este Aeroportul „Henri Coandă”.
TAROM-ul, pentru că doar ce am coborât din el, are una dintre cele mai pestrițe și mai vechi flote din Uniune. ATR-ul din care tocmai am coborât are peste 20 de ani vechime, dar suntem norocoși, puteam veni cu un Boeing (YR-BGE, de exemplu) de la Paris, care are 26 de ani. În ciuda vechimii, ratingul general de securitate al companiei este de 5 din 5, însă serviciile generale sunt cotate preponderant „below average”. În clasamentele mondiale, TAROMUL nu intră în topul celor mai bune 100 de linii aeriene. Companii precum Ethiopian Airlines sau Air Astana sunt mult mai bine clasate.
Dar cum am ajuns în acest punct? În care avem cel mai mizerabil aeroport din UE și o linie aeriană heritage mai slabă decât multe companii low-cost?
Răspunsul este unul singur. Cumetria.
TAROM este o enormă cumetrie de 2000 de angajați. Raportat la flotă și la rute, la rezultatele financiare și la performanțele globale, TAROM-ul este una dintre cele mai stufoase și ineficiente companii din Uniunea Europeană. Ca să înțelegem cum stă la capitolul performanță, nu trebuie să visăm la Lufthansa sau la British. Trebuie să ne uităm tot la noi în curte: Blue Air – care din punct de vedere al performanțelor stă foarte bine. Așa cum și pentru Aeroportul Otopeni nu trebuie să ne uităm la Frankfurt, ci la Cluj.
În ultimii 10 ani TAROM a raportat pierderi de peste trei miliarde de lei. Aproape 700 de milioane de euro. În ultimii 10 ani, pe medie, în fiecare lună, TAROM a pierdut aproape 6 milioane de euro. La suma asta îmi imaginez că a zburat cu aeronavele goale.
În 2019 compania a avut patru directori, iar anul încă nu s-a încheiat. Ultima care a plecat, Mădălina Mezei a fost acuzată că a ajuns în vârful ierarhiei companiei prin numire politică. Având în vedere ce guvernare am pățit, nu este de mirare. Mezei nu avea legătură cu managementul performant, avea legătură cu biletele de avion emise în regim „overbooking” pentru super pasageri: miniștri, parlamentari și așa mai departe. În cazul în care nu sunteți la curent cu realitatea din TAROM, unii pasageri au mai multe drepturi decât ceilalți. Upgrade-ul de la Economy la Business făcut pe cumetrie te poate propulsa cu mare viteză de pe un scaun de la biroul TAROM din Bruxelees pe cel de Director General, de exemplu. Această propulsare vine și cu un dezavantaj major: acela de a răspunde pozitiv invitației unui ministru care ar vrea, noaptea ca hoții, o listă de pasageri sau, mai stalinist un pic, reținerea avioanelor la sol. Faci asta, vezi că situația se împute și alergi să scapi, uitând cum ai fost pusă acolo: prin cumetrie.
În România unii oameni se nasc cu o genă anume: aceea de a putea și de a trebui să lucreze la TAROM. Gena se transmite de la părinți la copii, se transmite chiar la verișori, ba chiar și la nași și la fini, ca sa nu mai vorbim de soți și de soții. Încrengăturile familiale din TAROM sunt uneori monstruoase, iar una dintre ele, pentru că este în lumina reflectoarelor, este cea a familiei Mezei: familie născută să lucreze la TAROM.
Madalina Mezei a declarat zilele un lucru foarte interesant: „TAROM va pica în picioare, mereu va fi bine”, iar doamna fostă director general are foarte mare dreptate. Și asta pentru că:
- TAROM a înghițit 700 de milioane de euro în 10 ani.
- 2000 de angajați ai companiei – adică toți depind de cumetrii, cumetrii care nu pot exista fără implicare politică la cel mai înalt nivel.
- TAROM poate acționa discreționar în baza unor protocoale neținând seama de implicarea economică sau de riscuri de securitate.
- TAROM este o unealtă de presiune și de represiune care va fi folosită fără scrupule de orice guvernare iresponsabilă.
- Orice guvernare are nevoie de TAROM pentru că acolo sunt sute de locuri călduțe și foarte, foarte bine plătite care pot fi folosite pe post de recompense.
TAROM este o companie strategică. Este compania de transport aerian a statului român. TAROM-ul este cel care răspunde de repatrierea de urgență în cazul unor calamități, care poate reloca rapid forțe de intervenție în caz de dezastre sau poate evacua. TAROM-ul este cel pe care se bazează pasagerii români și nu numai că vor zbura la destinație în siguranță. Prin ultimul scandal, compania noastră tocmai ne-a pus în fața unei întrebări îngrozitoare: Cât de sigur este în realitate să zbori cu TAROM-ul?
Am ascultat o părere absolut halucinantă a unei „excelențe”, părere emisă în spațiul public. Este vorba de „Excelența sa”, domnul pilot, comandant de aeronavă, Cezar Osiceanu. Domnul Osiceanu, pe lângă meseria de pilot am dedus că are un hobby ușor ieșit din comun: GDPR-ul și securitatea datelor pasagerilor. Părea să știe foate multe informații. Eronate.
Nu mă voi lega de o chichiță GDPR-istică, nu aici e problema.
Îngrozitor în TAROM este altceva. Existența unor superoameni. Existența unor oameni aroganți, plini de ei, care afișează un zâmbet superior, oameni care știu, cred și simt că au dreptate sau că dreptatea, indiferent de situație, este de partea lor. Oameni care, din piloți de aeronave sau mecanici ori contabili, își permit luxul să iasă să spună cam cum stau lucrurile, să ia fățiș apărarea unui director general aservit politic. TAROM-ul este plin de oameni care „au spate”. Oameni care câștigă fabulos de mulți bani, care au fabulos de multe sporuri.
Și, da, mergând pe această ipoteză să nu vă mire faptul că nu veți primi vreodată explicații pentru întârzieri sau pentru incidente, să nu vă mire niciodată faptul că, pentru „protocol”, la TAROM poți zbura de pe scaunul tău plătit cinstit, să nu vă mire niciodată faptul ca noi nu suntem pasageri, ci „niște unii” care mai zboară și ei, să nu vă mire faptul că pasagerii sunt numai „doamna ministru, domnul senator, domnul colonel sau domnul general”.
Mai departe, mi-e teamă ca dupa ieșirea piloțească de pe micul ecran, să nu ne trezim cu vreo „excelență” care s-ar putea să spună: „Lasă bă, că aterizez unde vrea mușchii mei, că sunt prieten cu senatorul X-ulescu și nevasta-mea se știe cu cu ăia care mușamalizează. Ionele, să-mi iei și un pachet de țigări.”
La revedere, TAROM! O să îmi furați banii în continuare din taxe, dar de la mine, voluntar, nu veți mai primi niciun sfanț!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Aeroportul Franz Liszt din Budapesta e mai praf ca Otopeniul!
Ar trebui sa nu ne mai vaitam si invinovatim intr-una in abordarea asta mioritica! Ori facem ceva, ori ne vedem de treburi! Cumetriile se pot rezolva rapid, prin ROF/ROI al tuturor institutiilor din tara! Este o institutie publica in tara care are regula asta. Copilul poate intra doar dupa ce tata s-a pensionat! Pana la gradul doi, inclusiv! Stiu ei cine sunt!
Asadar se poate, e chestie de vointa politica, doar ca pe astia ii doare la banana. Am votat acum 10 ani pentru 300 de parlamentari, si? N-am mai auzit nimic de asta, nici de la aia vechi nici de la cei noi. Domnu' Caramitru, se aude?
Asadar interesul lor pentru posturi mai putine pentru sinecuriisti, inclusiv la TAROM, e clar!
Sa fim sanatosi!
Intr-adevar cumetrie si foarte multa obedienta. O intamplare de acum vreo 10 ani la aeroportul din Viena, cursa Tarom de intoarcere. Lume multa si pestrita ca de obicei, completata cu ceva detinatori de pasapoarte romanesti de culoare albastra. Apare reprezentantul Tarom, o persoana destul de activa, aproape tot timpul prezenta la toate cursele Tarom, de altfel o persoana careia ii placea ceea ce face. Imediat este inconjurat de persoanele cu pasaport albastru si dupa salutul romanesc clasic de obedienta de sorginte fanariota: "Sa traiti" incep intrebarile referitor la numarul de locuri ramase libere la clasa business si daca se pot muta. Avand experienta cu asa ceva de ani de zile domnul reprezentat le spune ca o sa vorbeasca cu pilotul sa vada ce se poate face. S-a rezolvat intr-un final si vajnicii reprezentanti ai poporului roman au primit o binemeritata recunoastera a pozitiilor lor privilegiate. Nu cred ca se intampla numai la Tarom si deasemenea nu cred ca de aici sunt cauze esentiale in performanta Tarom. In schimb acest mod de relationare balcanic, obedient, fara coloana vertebrala, de subliniere a pozitiei privilegiate de a conduce aceasta tara de iobagi si prosti este chintesenta statului roman. Iar din pacate o buna parte a generatiei tinere care a intrat in aparatul de stat se compoarta mai mult sau mai putin la fel. Revenind la subiectul Tarom nu cred ca aceasta companie se va schimba vreodata pentru ca nu are cu cine. S-a incercat cu management strain, dar lucrurile nu au functionat si nu cred ca din pricina managementului, ci din cauza cumetriilor din Tarom, care nu au dorit sa piarda privilegii, etc. si mai ales sa "puna mana pe munca". Iarasi inchiderea ei nu stiu daca este o solutie mai ales ca aici cei care vor pierde sunt personalul navigant si operational, care cred ca mai tin aceasta companie in picioare, pentru ca ceilalti siguri se vor descurca prin filiera cumetriilor din aparatul de stat. Pacat!
La revedere lasa loc de "buna ziua" pe viitor....