Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Experiența mea de „căpșunar” în Spania spre înțelesul „oamenilor albi” din Ditrău: de ce nu contează dacă mâinile care fac pâine sunt albe sau negre

Ditrău

Îmi vin tot felul de cuvinte ciudate în minte. Nu, nu pot poza la infinit într-un tip educat. Mi-e silă, mi-e lene, sunt sătul. Sătul de ce se-ntâmplă-n jur, de tăcerea celor care ar trebui să vorbească (dar, vai, nu se câștigă voturi din asta), de capetele ascunse în nisip, de mizeria morală, de tot.

E clar că nu toți suntem identici, dar am tot obosit de-a lungul anilor să spun că generalizarea cu intenția de a sublinia defecte nu reprezintă o caracterizare absolută și irevocabilă. 

Aș fi vrut să scriu o mică poveste. Despre un sat spaniol care avea prin anul 2000 aproximativ 3500 de locuitori. Sotillo de la Adrada se numește. Se află cam la o oră și ceva de Madrid, în provincia Avila. Acolo am ajuns prima dată. Acolo am dormit prima mea noapte în Spania acum 20 de ani. Acolo am muncit la negru pentru că actele mele non-UE nu-mi permiteau să mă angajez legal. Acolo am fost plătit prima dată în pesetas, am mâncat, am băut, mi-am cumpărat haine în altă țară decât cea din care plecasem.

Acolo, în Sotillo, am cărat pietre, am împrăștiat pământ cu lopata, am pus primele cărămizi din viața mea la o casă, am umplut mii de colaci cu frișcă și fructe uscate (Rosconul de Reyes pentru cunoscători), acolo am spălat piscine și am tăiat lemne cu drujba. Totul la negru, fără acte. Pentru că Spania urla atunci după forță de muncă. Băteai în trei uși și ți se oferea de lucru imediat.

Dar NIMENI, niciodată, nicio secundă nu a spus „A venit ăsta să ne ia locurile de muncă, să ne schimbe tradițiile.” Nu s-a întâmplat așa ceva. În satul acela eram atunci cinci români. Acum, în 2020, sunt în jur de 60. Sotillo are astăzi aproape 5000 de locuitori: spanioli, marocani, români, bolivieni, columbieni, sudanezi, polonezi, bulgari, pakistanezi, chinezi, dominicani, cubanezi etc. Nu s-a schimbat nimic. Poate doar extrema dreaptă mai face ceva valuri printre proști.

Se ține Ramadanul. La fel, Paștele și Crăciunul. Anul Nou chinezesc se sărbătorește în piață. Cubanezii dansează salsa de rup pietrele în Sotillo de la Adrada. Spaniolii își țin în continuare sărbătorile catolice așa cum o fac de sute de ani. În firmele din sat muncesc spanioli, români, marocani și portughezi laolaltă.

Pentru că nu contează cine face pâinea, cine umple cârnatul sau cine amestecă zerul ca să iasă brânza. Nu contează dacă mâinile sunt albe sau negre. Doar în mintea unor suflete bolnave pot exista aceste diferențe monstruoase.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu cred ca de data asta ungurii si-au dat arama pe fata. Astia sunt ei si sa nu va faceti cumva iluzii ca daca ar putea ar trata altfel pe romani. Dealtfel nici nu o fac. Daca treceti pe acolo si vorbiti romaneste muriti de foame.
    • Like 0
  • Dan I check icon
    Pentru o altă perspectiva a cazului Ditrau, recomand cu căldură un episod scurt și cuprinzător din "This is America", cel referitor la construirea unei moschei in micul oraș Kingman, Arizona.
    Cred că puțin umor ar detensiona tot circul ăsta naționalist....
    https://youtu.be/KHJlZyFxp88
    • Like 0
  • Oare nu vi se pare ca exista o asemănare cu László Tőkés care s-a dovedit în cele din urmă a fi spion maghiar? Un secesionist?
    • Like 0
  • Tocmai s-a demonstrat faptul ca este importanta culoarea pielii. Despre ce vorbim?
    • Like 0
  • topala check icon
    Voua nu vi se pare ca secuii aia au gene de tigani ?
    Natiunea maghiara asa s-a format,s-au imperecheat cu tot ce au prins.
    Am langa mine o familie de tigani care stiu sa vb tiganeste,cand a fost ultimul recensamant l-am intrebat pe respectivul om care facea recensamantul ce natie s-au declarat vecinii,raspunsul lui a fost : unguri ! Asa sunt multi asa zisi unfuri,corciti cu tot ce au prins.
    Buda, Pesta este locuita in majoritate de unguri,in urma cu 3 sute de ani erau nemti,tigani si minoritari unguri. Unde sunt nemtii si tiganii ? Cu evreii nu le-a mers asimilarea. Sa nu uite ungurii cand armata romana a poposit putin in Budapesta la 1918.
    • Like 0
  • fac pariu ca fiecare dintre protestatarii lu' peste prajit are cate o ruda prin straini la munca... ce rasa de imbecili mi-a fost dat sa vad..! mi-e scarba..
    • Like 0
  • Asta vara in Mamaia Nord, ei ne serveau! <3 Erau vesnic cu zambetul pe buze, se simtea in ei o bucurie <3 , zambeau cu tot sufletul, erau vesnic in miscare, am ramas impresionata, cunoscand superioritatea ospatarilor romani, vesnic cu nasul pe sus, parca se intrebau ce cauta si sarantoaca asta in localul nostru de lux :D <3 Ne-am indragostit de Nikos si am mancat zilnic acolo, datorita servirii ireprosabile <3
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult