Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Experimentul unui profesor de la ASE: Căutați în manualul de economie de liceu cuvintele antreprenor, piață, prețuri

Elevi liceu

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Educația economică a românilor este extrem de precară, iar acesta este unul dintre eșecurile școlii, crede Cristian Păun, profesor la ASE.

„Luați manualul de economie de liceu. Dacă îl aveți în variantă electronică, scanați după cuvinte - cheie: antreprenoriat, piață, prețuri, schimb. Nu există astfel de cuvinte sau, dacă există, sunt marginale. Am întâlnit marginal rolul antreprenorului în societate. Avem probleme în zona manualelor de economie de bază care ratează să explice rolul economiei”, a spus el în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În opinia lui, un manual de economie pentru liceeni ar trebui să lămurească cum se formează prețurile, de ce cresc și de ce scad, cum funcționează piețele, de ce sunt importanți intermediarii, de ce e importantă concurența. 

„Manualele de economie din România, multe dintre ele, abundă în explicații mai degrabă macroeconomice, în echilibre la nivel macro, politici publice, politcă monetară. Nu sunt utile. Omul trebuie să înțeleagă lucruri care țin de faptul că el trebuie să producă, să se specializeze în producție și să schimbe bunuri cu ceilalți. Asta trebuie explicat pe înțelesul tuturor, pentru ca să rezonăm cu astfel de idei. Și dacă ajungem politicieni, să înțelegem ce înseamnă o reglementare împotriva celor care produc, dacă ajungem salariați, să înțelegem rolul antreprenorului, să înțelegem lecții de bază ale economiei”, crede Cristian Păun.

Sunt încă mulți români care nu înțeleg rolul antreprenorului. „Foarte mulți din România rezonează cu mesajul: antreprenorul e stăpân de sclavi. Noi, economiștii, explicăm că antreprenorul, la rândul lui, e sclavul consumatorului. Nu există daca consumatorul nu intră, nu cumpără si nu consuma ce produce el. Cum poti să-l numești stăpân de sclavi, când el e sclavul consumatorului. Stăpânul de sclavi e consumatorul. El îl stăpanește și pe antreprenor deopotrivă cu angajații lui. Ei toti sunt în sclavie la consumator”, este de părere profesorul.

Cristian Păun

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa mai cerem si cuvinte gen: educatie financiara, bugetul familiei, formula de calcul a dobanzii la credit, sau analiza unui contract de vanzare/cumparare, cum se declara un faliment, cum se deschide un pfa, etc.
    • Like 0
  • Victor66 check icon
    Noi aveam asa ceva in manualul de liceu, asa ca domnul profesor nu stie ce spune. Sau le-au scos intre timp.
    • Like 0
  • Chestiile astea macro nu vă aduc aminte de planificarea centralizată și cincinale? Citeam mai ieri de un dinozaur care a rămas bine mersi în aparatul de stat la „statistică”... și realizez că de fapt România (profundă?) NU a ieșit din comunism, doar l-a cosmetizat pentru liniștea ei și a vecinilor europeni.
    • Like 0
  • Un articol necesar.
    Romania neocomunista are multe mosteniri de limbaj si teorie, din vechea perioada. (Si mentalitati limitate. Adica electoratul lor priveste cu aceeasi minie proletara patronii si mosierii -mai ales straini-, dar nu zic nimic de liderii lor care se ocupa de afaceri... Sau patronii/mosierii -reali sau sefi de "asociatii", arendasi- care le sponsorizeaza partidul.)
    Puteti trece si "riscul intreprinzatorului". O sintagma necunoscuta la noi. Adesea, in practica, se confunda cu termenul "speculant". Termen care ar trebui, si el, lamurit. Deocamdata, are dor sensul pe care comunistii il dadeau.
    Dar teoria... ca teoria. In practica, va rog sa ma anuntati si pe mine daca gasiti in formulareale administratiei romane, termenul "patron". Eu am avut firma cativa ani si nu am gasit asa ceva.
    Numai "administrator firma", "actionar unic" si alte eufemisme. "Patron" niciodata, nicaieiri. Doar o asociatie "patronala", cu care nu am avut de-a face. E la fel de indepartata de patroni (cel putin micii patroni) si problemele lor, ca Soarele si Luna.
    • Like 0
  • Foarte interesant si todeauna mi-a placut domnul profesor Paun, desi am facut studii la Facultatea de Stiinte Economice Cluj, noi ii spuneam FESE, si erau intesante ironiile dintre profesori.

    Sunt interesante din perspectiva radacinii filosofiei economice, atat al termenilor, de orine grecesti, dar si din perspectiva legilor contabilitatii inventate de un preot catolic venetian, dar si al capitalismului protestant, sau al politicilor neo-liberale, in fine este o intreaga stiinta numita, doctrini politice, care daca ar fii folosite de politicieni in campanii electorale, sau in discutii cu ei, ar aduce mai multa abundenta.

    Eu cred, ca economiei ii lipseste un termen, odata cu modificarea structurii politice a uniunii europene si in lipsa unei limbi de circulatie internationala, acceptata oficial de catre statul roman, cred ca pe langa micro-economie si macro-economie, si giga-economie, sau multi-economie, sau chiar euro-economie, pentru a definii mai bine structura economica, si implicatiile vietii europene pentru cetateni.

    • Like 0
  • Exista chiar o materie care se cheama educatie antreprenoriala.
    • Like 1
  • Doamne , ce senin abereaza asta ! Am facut economie in liceu acum 10 ani. Erau prezente toate notiunile respective .

    Uite un exemplu de manual de economie luat la intamplare de pe Google : https://paideiacab.files.wordpress.com/2013/09/manual-de-economie-ed-economica.pdf

    Din nou, toate notiunile respective sunt prezentate pe larg .

    Nu stiu cine sunt romanii aia care au o problema cu antreprenorii , in adevaratul sens al cuvantului. Stiu insa ca mai toti au o problema cu rentierii - aia care extrag
    profit din monopoluri , provilegii oferite de stat sau de o pozitie dominanta pe piata globala etc.
    • Like 1
  • Învățământul românesc: beția de cuvinte, seceta de fapte (de practică).
    • Like 0
  • satanae check icon
    Ma întreb și eu, ca prostul: oare cind sint intervievate diverse personaje de către ziariștii noștri, reporterul în cauză se obosește vreodată sa și verifice aberațiile emise de subiect? Adică, în cazul de mai sus, cred ca era foarte simplu: deschizi un nenorocit de manual de economie de liceu și te uiți la cuprins, măcar, și vezi: scrie ceva despre piață, preturi șamd? Ca dacă faci măcar exercițiul ăsta elementar, o sa constați ca sint capitole întregi dedicate subiectelor respective, iar antreprenorului i s-o spune agent economic, dar tot dracul ala e!!! Aşa era cind am învățat eu, după manualul unic de-a unspea, și sint absolut sigur ca nu s-a schimbat nimic de atunci, cu toată reforma în educație, pt ca, fără noțiunile ăstea nu mai ramine nimic din economie. Și atunci, despre ce vorbim?
    Pe de altă parte, sa abordăm și subiectul stapinilor de sclavi. Asa-zisilor antreprenori de la noi li se spune asa pentru ca se poartă mizerabil cu proprii angajați și nu este nimeni care sa-i oprească sa facă asta. Asta pentru ca la noi nu există un stat, propriu-zis, care sa impună respectarea unor reguli și sa oprească abuzurile. Cele de mai sus n-au nici o legătură cu piața și cu poziția unei părți pe o piață, chiar și cea a forței de muncă. În cazul celei din urmă, s-ar putea spune ca exista o poziție mai bună, în ultima vreme, pentru angajații calificați, dar în cazul necalificatilor plătiți cu salariul minim sau aproape, aceștia sint chiar sclavii angajatorului. Sa legi aceasta situație de consumatorii finali este o dovadă de mare nerușinare: consumatorul final nu cere asa-zisilor antreprenori lipsiți de obraz sa-si bată joc de angajații proprii, ci sa i se dea produse de calitate și la un preț rezonabil. Și, dacă am ajuns aici, am putea observa ca, pe piața românească, asta nu se întâmplă, pentru că la noi preturile se formează altfel decit prin alte părți, iar producătorii români ne livrează, de obicei, produse scumpe și proaste, profitând de eventuala poziție de monopol pe care si-au impus-o pe piață, eventual cu sprijinul neprecupetit al organelor statului. Așa că, în final, abuzurile de pe piața muncii de la noi chiar n-au nici o legătură cu consumatorul și nu sint, în nici un caz, în beneficiul lui.
    • Like 4
    • @ satanae
      GabiC check icon
      Da si nu prea e corect ce spui.
      Agentul tau economic poate fi si statul. Intregul invatamant- asa cum l-am.vazut eu- e axat in continuare pe centralism. De asta e si numit "agent economic". Stapanii tai de sclavi sun asa denumiti- tot din manualul de economie socialista (pe care probabil nu l-ai prins- eu da! Si pot face deosebirile/asemanarile).
      Dovada cea mai clara ca nu exista stapani de sclavi este totala posibilitatea de a pleca (tu, ca angajat) de la "stapan" si sa te faci propriul stapan. Mai mult- legea nu condamna nici macar atunci cand pleci cu clientii "fostului tau stapan" si carora te straduiesti sa le oferi aceleasi produse la un pret mai mic (deoarece ai eliminat intermediari, regie, etc). Nunstiu daca poti intelege, sau doar am un monolog, ca atatea altele pe care le-am avut şi in trecut.
      Rolul scolii- in liceu- ar fi trebuit sa fie deschiderea ochilor elevilor catre orizonturile vizibile si invizibile pe care ei sa le distiga si sa le customizeze pe talentele sau inclinatiile pe care le au. Unii sunt nascuti sa fie antreprenori, altii executanti. Unii mai buni, altii mai putin buni. Asta e lumea!
      Insa elevii ar trebui, ca sa se poata raporta la mediul economic (si politic, din pacate) sa poata cunoaste ambele laturi. Si mecanismele principale din care fac si ei parte (rotițe ale sistemului).
      Mi-ar placea ca orele sa fie urmate de practica. Dar asta e deja apanajul carorva "stapani de sclavi" multinationali, care primesc interni. Restul... poat sa ingroase randurile asistatilor sociali, gata sa voteze orbeste pe oricine le promite o marire de ajutor de somaj, sau 2 mici si o halba...la vot.
      • Like 2
  • Dar cum rămâne cu noile cuvinte apărute în limba română ? Mă refer la ”dezvoltator” (de exemplu). Dacă ”asfaltator” înseamnă unul care așterne asfalt pe drumurile pregătite în sensul acesta, ”dezvoltatorul” ce...face, ce dezvoltă ? Mușchii nici într-un caz pentru că nu merge la sala de gym.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult