Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Experimentul unui profesor de la ASE: Căutați în manualul de economie de liceu cuvintele antreprenor, piață, prețuri

Elevi liceu

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Educația economică a românilor este extrem de precară, iar acesta este unul dintre eșecurile școlii, crede Cristian Păun, profesor la ASE.

„Luați manualul de economie de liceu. Dacă îl aveți în variantă electronică, scanați după cuvinte - cheie: antreprenoriat, piață, prețuri, schimb. Nu există astfel de cuvinte sau, dacă există, sunt marginale. Am întâlnit marginal rolul antreprenorului în societate. Avem probleme în zona manualelor de economie de bază care ratează să explice rolul economiei”, a spus el în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În opinia lui, un manual de economie pentru liceeni ar trebui să lămurească cum se formează prețurile, de ce cresc și de ce scad, cum funcționează piețele, de ce sunt importanți intermediarii, de ce e importantă concurența. 

„Manualele de economie din România, multe dintre ele, abundă în explicații mai degrabă macroeconomice, în echilibre la nivel macro, politici publice, politcă monetară. Nu sunt utile. Omul trebuie să înțeleagă lucruri care țin de faptul că el trebuie să producă, să se specializeze în producție și să schimbe bunuri cu ceilalți. Asta trebuie explicat pe înțelesul tuturor, pentru ca să rezonăm cu astfel de idei. Și dacă ajungem politicieni, să înțelegem ce înseamnă o reglementare împotriva celor care produc, dacă ajungem salariați, să înțelegem rolul antreprenorului, să înțelegem lecții de bază ale economiei”, crede Cristian Păun.

Sunt încă mulți români care nu înțeleg rolul antreprenorului. „Foarte mulți din România rezonează cu mesajul: antreprenorul e stăpân de sclavi. Noi, economiștii, explicăm că antreprenorul, la rândul lui, e sclavul consumatorului. Nu există daca consumatorul nu intră, nu cumpără si nu consuma ce produce el. Cum poti să-l numești stăpân de sclavi, când el e sclavul consumatorului. Stăpânul de sclavi e consumatorul. El îl stăpanește și pe antreprenor deopotrivă cu angajații lui. Ei toti sunt în sclavie la consumator”, este de părere profesorul.

Cristian Păun
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sa mai cerem si cuvinte gen: educatie financiara, bugetul familiei, formula de calcul a dobanzii la credit, sau analiza unui contract de vanzare/cumparare, cum se declara un faliment, cum se deschide un pfa, etc.
    • Like 0
  • Victor66 check icon
    Noi aveam asa ceva in manualul de liceu, asa ca domnul profesor nu stie ce spune. Sau le-au scos intre timp.
    • Like 0
  • Chestiile astea macro nu vă aduc aminte de planificarea centralizată și cincinale? Citeam mai ieri de un dinozaur care a rămas bine mersi în aparatul de stat la „statistică”... și realizez că de fapt România (profundă?) NU a ieșit din comunism, doar l-a cosmetizat pentru liniștea ei și a vecinilor europeni.
    • Like 0
  • Un articol necesar.
    Romania neocomunista are multe mosteniri de limbaj si teorie, din vechea perioada. (Si mentalitati limitate. Adica electoratul lor priveste cu aceeasi minie proletara patronii si mosierii -mai ales straini-, dar nu zic nimic de liderii lor care se ocupa de afaceri... Sau patronii/mosierii -reali sau sefi de "asociatii", arendasi- care le sponsorizeaza partidul.)
    Puteti trece si "riscul intreprinzatorului". O sintagma necunoscuta la noi. Adesea, in practica, se confunda cu termenul "speculant". Termen care ar trebui, si el, lamurit. Deocamdata, are dor sensul pe care comunistii il dadeau.
    Dar teoria... ca teoria. In practica, va rog sa ma anuntati si pe mine daca gasiti in formulareale administratiei romane, termenul "patron". Eu am avut firma cativa ani si nu am gasit asa ceva.
    Numai "administrator firma", "actionar unic" si alte eufemisme. "Patron" niciodata, nicaieiri. Doar o asociatie "patronala", cu care nu am avut de-a face. E la fel de indepartata de patroni (cel putin micii patroni) si problemele lor, ca Soarele si Luna.
    • Like 0
  • Foarte interesant si todeauna mi-a placut domnul profesor Paun, desi am facut studii la Facultatea de Stiinte Economice Cluj, noi ii spuneam FESE, si erau intesante ironiile dintre profesori.

    Sunt interesante din perspectiva radacinii filosofiei economice, atat al termenilor, de orine grecesti, dar si din perspectiva legilor contabilitatii inventate de un preot catolic venetian, dar si al capitalismului protestant, sau al politicilor neo-liberale, in fine este o intreaga stiinta numita, doctrini politice, care daca ar fii folosite de politicieni in campanii electorale, sau in discutii cu ei, ar aduce mai multa abundenta.

    Eu cred, ca economiei ii lipseste un termen, odata cu modificarea structurii politice a uniunii europene si in lipsa unei limbi de circulatie internationala, acceptata oficial de catre statul roman, cred ca pe langa micro-economie si macro-economie, si giga-economie, sau multi-economie, sau chiar euro-economie, pentru a definii mai bine structura economica, si implicatiile vietii europene pentru cetateni.

    • Like 0
  • Exista chiar o materie care se cheama educatie antreprenoriala.
    • Like 1
  • Doamne , ce senin abereaza asta ! Am facut economie in liceu acum 10 ani. Erau prezente toate notiunile respective .

    Uite un exemplu de manual de economie luat la intamplare de pe Google : https://paideiacab.files.wordpress.com/2013/09/manual-de-economie-ed-economica.pdf

    Din nou, toate notiunile respective sunt prezentate pe larg .

    Nu stiu cine sunt romanii aia care au o problema cu antreprenorii , in adevaratul sens al cuvantului. Stiu insa ca mai toti au o problema cu rentierii - aia care extrag
    profit din monopoluri , provilegii oferite de stat sau de o pozitie dominanta pe piata globala etc.
    • Like 1
  • Învățământul românesc: beția de cuvinte, seceta de fapte (de practică).
    • Like 0
  • satanae check icon
    Ma întreb și eu, ca prostul: oare cind sint intervievate diverse personaje de către ziariștii noștri, reporterul în cauză se obosește vreodată sa și verifice aberațiile emise de subiect? Adică, în cazul de mai sus, cred ca era foarte simplu: deschizi un nenorocit de manual de economie de liceu și te uiți la cuprins, măcar, și vezi: scrie ceva despre piață, preturi șamd? Ca dacă faci măcar exercițiul ăsta elementar, o sa constați ca sint capitole întregi dedicate subiectelor respective, iar antreprenorului i s-o spune agent economic, dar tot dracul ala e!!! Aşa era cind am învățat eu, după manualul unic de-a unspea, și sint absolut sigur ca nu s-a schimbat nimic de atunci, cu toată reforma în educație, pt ca, fără noțiunile ăstea nu mai ramine nimic din economie. Și atunci, despre ce vorbim?
    Pe de altă parte, sa abordăm și subiectul stapinilor de sclavi. Asa-zisilor antreprenori de la noi li se spune asa pentru ca se poartă mizerabil cu proprii angajați și nu este nimeni care sa-i oprească sa facă asta. Asta pentru ca la noi nu există un stat, propriu-zis, care sa impună respectarea unor reguli și sa oprească abuzurile. Cele de mai sus n-au nici o legătură cu piața și cu poziția unei părți pe o piață, chiar și cea a forței de muncă. În cazul celei din urmă, s-ar putea spune ca exista o poziție mai bună, în ultima vreme, pentru angajații calificați, dar în cazul necalificatilor plătiți cu salariul minim sau aproape, aceștia sint chiar sclavii angajatorului. Sa legi aceasta situație de consumatorii finali este o dovadă de mare nerușinare: consumatorul final nu cere asa-zisilor antreprenori lipsiți de obraz sa-si bată joc de angajații proprii, ci sa i se dea produse de calitate și la un preț rezonabil. Și, dacă am ajuns aici, am putea observa ca, pe piața românească, asta nu se întâmplă, pentru că la noi preturile se formează altfel decit prin alte părți, iar producătorii români ne livrează, de obicei, produse scumpe și proaste, profitând de eventuala poziție de monopol pe care si-au impus-o pe piață, eventual cu sprijinul neprecupetit al organelor statului. Așa că, în final, abuzurile de pe piața muncii de la noi chiar n-au nici o legătură cu consumatorul și nu sint, în nici un caz, în beneficiul lui.
    • Like 4
    • @ satanae
      GabiC check icon
      Da si nu prea e corect ce spui.
      Agentul tau economic poate fi si statul. Intregul invatamant- asa cum l-am.vazut eu- e axat in continuare pe centralism. De asta e si numit "agent economic". Stapanii tai de sclavi sun asa denumiti- tot din manualul de economie socialista (pe care probabil nu l-ai prins- eu da! Si pot face deosebirile/asemanarile).
      Dovada cea mai clara ca nu exista stapani de sclavi este totala posibilitatea de a pleca (tu, ca angajat) de la "stapan" si sa te faci propriul stapan. Mai mult- legea nu condamna nici macar atunci cand pleci cu clientii "fostului tau stapan" si carora te straduiesti sa le oferi aceleasi produse la un pret mai mic (deoarece ai eliminat intermediari, regie, etc). Nunstiu daca poti intelege, sau doar am un monolog, ca atatea altele pe care le-am avut şi in trecut.
      Rolul scolii- in liceu- ar fi trebuit sa fie deschiderea ochilor elevilor catre orizonturile vizibile si invizibile pe care ei sa le distiga si sa le customizeze pe talentele sau inclinatiile pe care le au. Unii sunt nascuti sa fie antreprenori, altii executanti. Unii mai buni, altii mai putin buni. Asta e lumea!
      Insa elevii ar trebui, ca sa se poata raporta la mediul economic (si politic, din pacate) sa poata cunoaste ambele laturi. Si mecanismele principale din care fac si ei parte (rotițe ale sistemului).
      Mi-ar placea ca orele sa fie urmate de practica. Dar asta e deja apanajul carorva "stapani de sclavi" multinationali, care primesc interni. Restul... poat sa ingroase randurile asistatilor sociali, gata sa voteze orbeste pe oricine le promite o marire de ajutor de somaj, sau 2 mici si o halba...la vot.
      • Like 2
  • Dar cum rămâne cu noile cuvinte apărute în limba română ? Mă refer la ”dezvoltator” (de exemplu). Dacă ”asfaltator” înseamnă unul care așterne asfalt pe drumurile pregătite în sensul acesta, ”dezvoltatorul” ce...face, ce dezvoltă ? Mușchii nici într-un caz pentru că nu merge la sala de gym.
    • Like 1


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult