Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Decret de demitere a democrației

Aseară, la Digi 24, am spus că președintele Iohannis ar trebui să încalce legea, refuzând să semneze ca simplu iscălitor decretul de demitere a democrației din România.

Căci despre asta este vorba, nu doar despre revocarea unui procuror-șef de direcție din cadrul Parchetului General.

În anul 2012, prin decizia unei Curți Constituționale băsesciene în majoritate, votul valabil al nu mai puțin de 7.400.000 de cetățeni, zdrobitor în favoarea demiterii președintelui, a fost anulat, aruncat la gunoi. 

În anul 2018, prin decizia unei Curți Constituționale PSD-ALDE în majoritate, votul celor 6.000.000 de cetățeni care l-au ales pe președintele Iohannis în 2014 este anulat, aruncat la gunoi.

Klaus Iohannis a fost trimis la Cotroceni ca să-i reprezinte pe cei care l-au votat și pe cei care nu l-au votat – Curtea Constituțională îl împiedică în mod direct și explicit să facă asta. Nu îl scoate din funcție, cum zice dna Dăncilă despre pompe, îl scoate din funcțiune. Practic, Dragnea și Tăriceanu, folosind scula CCR, îl suspendă pe președinte.

Mai mult decât atât, mult mai mult, suspendă democrația, puterea poporului, din România.

În 1947, șeful statului, regele ales constituțional al României, nu a avut nicio șansă în încercarea de a se opune instalării dictaturii. A fost înlăturat fără referendum, cu pistolul pe masă. Acum, președintele poate face uz de dreptul de a fi supus hotărârii poporului.

Deci, suspendarea dictată de CCR măcar să fie făcută ca la carte. Președintele să nu semneze decretul, și să facă asta declarat, nu amânând actul, în chip laș, degradant și, până la urmă, inutil vreme de un an, până încetează mandatul procurorului-șef DNA.

Asumându-și consecințele.

Pentru democrație, mai grav decât să încalci legea este să încalci legea nepedepsit. Neconformându-se ordinului CCR, Iohannis comite o infracțiune care poate fi numită cum vor dori Dragnea-Tăriceanu, chiar și înaltă trădare. Pentru asta, va fi suspendat în Parlament de majoritatea PSD-ALDE, cu avizul entuziast al CCR. Apoi, vom merge la vot într-un referendum desfășurat după regulile instituite de PSD, astfel încât nu va mai fi nevoie de 9 milioane de participanți pentru a-l da jos pe președinte, ca în 2012. Și organizat de un specialist cu patalama în falsificare de voturi, dl Dragnea.

La urma urmelor, ce se întâmplă acum este ciocnirea votului la parlamentare din 2016 cu votul la prezidențiale din 2014. Singura soluție democratică: să votăm din nou.

Dacă poporul va hotărî debarcarea președintelui, atunci acesta poate fi judecat și băgat în pușcărie. Iar cei care vor fi votat împotrivă, vor intra în pușcăria numită România, ca înainte de `89, sub stăpânirea jupânului absolut, Liviu Dragnea.

Dacă nu, nu. România va mai rămâne democrată. Deocamdată.

P.S.

Zilele acestea, când se întâmplă să fie în joc soarta democrației, am trecut pe lângă strada mare și stația RATB numite „11 Iunie”, aflate în apropierea Pieței Unirii. 11 iunie trebuie să fie o zi importantă în istoria României, nu?

Și este, dar sunt două.

În 11 iunie 1848, vodă Bibescu a fost nevoit, sub presiunea revoluționarilor pașoptiști, să semneze Proclamația de la Islaz, primul pas al României spre democrație.

Exact 100 de ani mai târziu, în 11 iunie 1948, s-a înfăptuit unul dintre cele mai grave acte antidemocratice ale dictaturii comuniste, naționalizarea, adică luarea cu japca a tuturor întreprinderilor industriale, băncilor, minelor, transporturilor din România. Sub Dej și Ceaușescu, asta semnifica „11 Iunie”.

Prin urmare, în calitate de cetățean al Capitalei, solicit celor în drept, Primarul General, Consiliul General, Primăria sectorului 4, Ministerul de Interne, schimbarea denumirii străzii și stației în „11 Iunie 1848”.

Nu este exclus, ca răspuns, dat fiind ce ni se întâmplă, să fie schimbată în „11 Iunie 1948”. Bine și așa, măcar știm cum stăm. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult