Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Decret de demitere a democrației

Aseară, la Digi 24, am spus că președintele Iohannis ar trebui să încalce legea, refuzând să semneze ca simplu iscălitor decretul de demitere a democrației din România.

Căci despre asta este vorba, nu doar despre revocarea unui procuror-șef de direcție din cadrul Parchetului General.

În anul 2012, prin decizia unei Curți Constituționale băsesciene în majoritate, votul valabil al nu mai puțin de 7.400.000 de cetățeni, zdrobitor în favoarea demiterii președintelui, a fost anulat, aruncat la gunoi. 

În anul 2018, prin decizia unei Curți Constituționale PSD-ALDE în majoritate, votul celor 6.000.000 de cetățeni care l-au ales pe președintele Iohannis în 2014 este anulat, aruncat la gunoi.

Klaus Iohannis a fost trimis la Cotroceni ca să-i reprezinte pe cei care l-au votat și pe cei care nu l-au votat – Curtea Constituțională îl împiedică în mod direct și explicit să facă asta. Nu îl scoate din funcție, cum zice dna Dăncilă despre pompe, îl scoate din funcțiune. Practic, Dragnea și Tăriceanu, folosind scula CCR, îl suspendă pe președinte.

Mai mult decât atât, mult mai mult, suspendă democrația, puterea poporului, din România.

În 1947, șeful statului, regele ales constituțional al României, nu a avut nicio șansă în încercarea de a se opune instalării dictaturii. A fost înlăturat fără referendum, cu pistolul pe masă. Acum, președintele poate face uz de dreptul de a fi supus hotărârii poporului.

Deci, suspendarea dictată de CCR măcar să fie făcută ca la carte. Președintele să nu semneze decretul, și să facă asta declarat, nu amânând actul, în chip laș, degradant și, până la urmă, inutil vreme de un an, până încetează mandatul procurorului-șef DNA.

Asumându-și consecințele.

Pentru democrație, mai grav decât să încalci legea este să încalci legea nepedepsit. Neconformându-se ordinului CCR, Iohannis comite o infracțiune care poate fi numită cum vor dori Dragnea-Tăriceanu, chiar și înaltă trădare. Pentru asta, va fi suspendat în Parlament de majoritatea PSD-ALDE, cu avizul entuziast al CCR. Apoi, vom merge la vot într-un referendum desfășurat după regulile instituite de PSD, astfel încât nu va mai fi nevoie de 9 milioane de participanți pentru a-l da jos pe președinte, ca în 2012. Și organizat de un specialist cu patalama în falsificare de voturi, dl Dragnea.

La urma urmelor, ce se întâmplă acum este ciocnirea votului la parlamentare din 2016 cu votul la prezidențiale din 2014. Singura soluție democratică: să votăm din nou.

Dacă poporul va hotărî debarcarea președintelui, atunci acesta poate fi judecat și băgat în pușcărie. Iar cei care vor fi votat împotrivă, vor intra în pușcăria numită România, ca înainte de `89, sub stăpânirea jupânului absolut, Liviu Dragnea.

Dacă nu, nu. România va mai rămâne democrată. Deocamdată.

P.S.

Zilele acestea, când se întâmplă să fie în joc soarta democrației, am trecut pe lângă strada mare și stația RATB numite „11 Iunie”, aflate în apropierea Pieței Unirii. 11 iunie trebuie să fie o zi importantă în istoria României, nu?

Și este, dar sunt două.

În 11 iunie 1848, vodă Bibescu a fost nevoit, sub presiunea revoluționarilor pașoptiști, să semneze Proclamația de la Islaz, primul pas al României spre democrație.

Exact 100 de ani mai târziu, în 11 iunie 1948, s-a înfăptuit unul dintre cele mai grave acte antidemocratice ale dictaturii comuniste, naționalizarea, adică luarea cu japca a tuturor întreprinderilor industriale, băncilor, minelor, transporturilor din România. Sub Dej și Ceaușescu, asta semnifica „11 Iunie”.

Prin urmare, în calitate de cetățean al Capitalei, solicit celor în drept, Primarul General, Consiliul General, Primăria sectorului 4, Ministerul de Interne, schimbarea denumirii străzii și stației în „11 Iunie 1848”.

Nu este exclus, ca răspuns, dat fiind ce ni se întâmplă, să fie schimbată în „11 Iunie 1948”. Bine și așa, măcar știm cum stăm. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult