Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Decret de demitere a democrației

Aseară, la Digi 24, am spus că președintele Iohannis ar trebui să încalce legea, refuzând să semneze ca simplu iscălitor decretul de demitere a democrației din România.

Căci despre asta este vorba, nu doar despre revocarea unui procuror-șef de direcție din cadrul Parchetului General.

În anul 2012, prin decizia unei Curți Constituționale băsesciene în majoritate, votul valabil al nu mai puțin de 7.400.000 de cetățeni, zdrobitor în favoarea demiterii președintelui, a fost anulat, aruncat la gunoi. 

În anul 2018, prin decizia unei Curți Constituționale PSD-ALDE în majoritate, votul celor 6.000.000 de cetățeni care l-au ales pe președintele Iohannis în 2014 este anulat, aruncat la gunoi.

Klaus Iohannis a fost trimis la Cotroceni ca să-i reprezinte pe cei care l-au votat și pe cei care nu l-au votat – Curtea Constituțională îl împiedică în mod direct și explicit să facă asta. Nu îl scoate din funcție, cum zice dna Dăncilă despre pompe, îl scoate din funcțiune. Practic, Dragnea și Tăriceanu, folosind scula CCR, îl suspendă pe președinte.

Mai mult decât atât, mult mai mult, suspendă democrația, puterea poporului, din România.

În 1947, șeful statului, regele ales constituțional al României, nu a avut nicio șansă în încercarea de a se opune instalării dictaturii. A fost înlăturat fără referendum, cu pistolul pe masă. Acum, președintele poate face uz de dreptul de a fi supus hotărârii poporului.

Deci, suspendarea dictată de CCR măcar să fie făcută ca la carte. Președintele să nu semneze decretul, și să facă asta declarat, nu amânând actul, în chip laș, degradant și, până la urmă, inutil vreme de un an, până încetează mandatul procurorului-șef DNA.

Asumându-și consecințele.

Pentru democrație, mai grav decât să încalci legea este să încalci legea nepedepsit. Neconformându-se ordinului CCR, Iohannis comite o infracțiune care poate fi numită cum vor dori Dragnea-Tăriceanu, chiar și înaltă trădare. Pentru asta, va fi suspendat în Parlament de majoritatea PSD-ALDE, cu avizul entuziast al CCR. Apoi, vom merge la vot într-un referendum desfășurat după regulile instituite de PSD, astfel încât nu va mai fi nevoie de 9 milioane de participanți pentru a-l da jos pe președinte, ca în 2012. Și organizat de un specialist cu patalama în falsificare de voturi, dl Dragnea.

La urma urmelor, ce se întâmplă acum este ciocnirea votului la parlamentare din 2016 cu votul la prezidențiale din 2014. Singura soluție democratică: să votăm din nou.

Dacă poporul va hotărî debarcarea președintelui, atunci acesta poate fi judecat și băgat în pușcărie. Iar cei care vor fi votat împotrivă, vor intra în pușcăria numită România, ca înainte de `89, sub stăpânirea jupânului absolut, Liviu Dragnea.

Dacă nu, nu. România va mai rămâne democrată. Deocamdată.

P.S.

Zilele acestea, când se întâmplă să fie în joc soarta democrației, am trecut pe lângă strada mare și stația RATB numite „11 Iunie”, aflate în apropierea Pieței Unirii. 11 iunie trebuie să fie o zi importantă în istoria României, nu?

Și este, dar sunt două.

În 11 iunie 1848, vodă Bibescu a fost nevoit, sub presiunea revoluționarilor pașoptiști, să semneze Proclamația de la Islaz, primul pas al României spre democrație.

Exact 100 de ani mai târziu, în 11 iunie 1948, s-a înfăptuit unul dintre cele mai grave acte antidemocratice ale dictaturii comuniste, naționalizarea, adică luarea cu japca a tuturor întreprinderilor industriale, băncilor, minelor, transporturilor din România. Sub Dej și Ceaușescu, asta semnifica „11 Iunie”.

Prin urmare, în calitate de cetățean al Capitalei, solicit celor în drept, Primarul General, Consiliul General, Primăria sectorului 4, Ministerul de Interne, schimbarea denumirii străzii și stației în „11 Iunie 1848”.

Nu este exclus, ca răspuns, dat fiind ce ni se întâmplă, să fie schimbată în „11 Iunie 1948”. Bine și așa, măcar știm cum stăm. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult