Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Explicațiile unui pilot TAROM pentru „greva” din 8 iulie: Pasagerii, victime colaterale | Fără reforme, TAROM riscă să aibă soarta companiei Alitalia

Tarom - Profimedia

Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Pe 8 iulie, 29 de piloți TAROM s-au declarat inapți de zbor, lăsând pasagerii blocați pe aeroporturi.

Cezar Osiceanu, cel mai vechi pilot al companiei, cu o experiență de 44 de ani, a explicat în cadrul emisiunii „În fața ta" de la Digi24, cauzele acestei situații critice, a vorbit despre situația actuală a TAROM și a împărtășit experiențele sale personale dureroase.

Osiceanu a relatat momentele dificile prin care a trecut, de-a lungul anilor, din cauza programului de lucru intens ca urmare a lipsei de personal, fiind nevoit să stea departe de familie în momente tragice. „Mama mea a murit într-o noapte în care eu eram plecat în a opta zi consecutivă la Tel Aviv. N-am putut să fiu la spital. Tatăl meu a decedat în urma unui accident și n-am reușit să ajung la el pentru că eram tot în cursă. Soția mea a pierdut sarcina, n-am putut să fiu lângă ea, fiind în a șaptea noapte consecutivă, în zbor”, a spus el.

Pilotul a explicat că nemulțumirile piloților TAROM se leagă de condițiile de muncă neconforme cu Codul Muncii. Din anul 2000, aceștia sunt obligați să lucreze 7-8 zile consecutiv, cu două zile pauză, în loc de 5 zile de lucru urmate de două zile libere, cum prevede legislația. Situația s-a agravat din cauza scăderii continue a numărului de piloți. „În ultimii 5 ani, au plecat 380 de piloți de la TAROM”, a adăugat Osiceanu.

De asemenea, piloții nu au mai beneficiat de majorări salariale din 2007, în ciuda eforturilor continue de a aduce această problemă în atenția conducerii companiei. „Se discută nu de 8 luni, ci din anul 2007. Nivelul salarial al piloților este același din 2007”, a subliniat el.

În cadrul emisiunii, Osiceanu a descris și starea tehnică a flotei TAROM, menționând că doar 15-16 dintre cele 18 avioane sunt operaționale, iar rata defectelor a crescut semnificativ. „Avem la ATR, pe avioane nou-nouțe, o medie de patru avioane pe lună defecte din cele șase”.

Osiceanu a subliniat că TAROM, cu un număr tot mai mic de piloți, riscă să dispară în următorii ani dacă nu reușește să se redreseze din punct de vedere economico - financiar. „TAROM, dacă până la anul, în 31 decembrie, nu va reveni la linia de plutire, se închide. Punct”, a declarat Osiceanu, comparând situația cu cea a companiei Alitalia, care a dat faliment în 2021.

Investiții ineficiente

Din 1990 și până în prezent, pilotul spune că în TAROM s-au investit cel puțin 2 miliarde de dolari, fonduri care, conform lui Osiceanu, ar fi putut transforma compania într-o „mică Emirates”. În schimb, implicarea politică și managementul defectuos au distrus eficiența companiei.

Pilotul a evidențiat și absurditatea unor decizii de operare, cum ar fi utilizarea unui avion Airbus A310 pentru curse interne cu puțini pasageri, precum cele de la București la Timișoara. 

Piloții, asigurați împotriva turbării

Osiceanu a explicat că piloții TAROM nu au avut un contract colectiv de muncă timp de 8 ani, fapt care a permis abuzuri din partea managementului. „Fiecare pilot și însoțitor de bord are o asigurare specială, nenominală, în cadrul companiei”, a explicat el, criticând o asigurare absurdă încheiată de un fost director general.

„Neavând contract colectiv de muncă, s-au putut face tot felul de lucruri. Am să vă dau un exemplu: asigurarea. (...) Știți că a venit un domn care era corporatist de meserie, vânzător de mașini, nu avea nici facultate și a încheiat, din poziția de director general, o asigurare pentru trei ani, în care pilotul primea banii pentru deces dacă murea la manșă sau dacă turba, ca urmare a unei mușcături suferite în avion de la un animal care era infestat cu rabie. Vă vine să credeți? Nici nouă. După trei ani am constatat această chestie”.

„Principalii perdanți nu au fost pasagerii, ci noi toți care cotizăm”

Referitor la acțiunea din 8 iulie, când 29 de piloți s-au declarat inapți de zbor, Osiceanu a subliniat că piloții au respectat regulamentul și au informat conducerea companiei cu câteva ore înainte de zbor. Principalii perdanți sunt toți contribuabilii, crede Cezar Osiceanu, acuzând managementul că nu a luat măsuri adecvate pentru a gestiona situația.

Cred că putem conchide că principalii perdanți ai acțiunii - dumneavoastră nu îi spuneți grevă, eu îi spun grevă -, din 8 iulie au fost pasagerii. Ei ce vină au? a fost întrebat Cezar Osiceanu.

„Principalii perdanți, să știți că nu au fost pasagerii. Ei sunt, să zicem, victimele colaterale. Principalii perdanți suntem noi toți care cotizăm prin impozite și taxe în menținerea acestui sistem de stat, în loc să-l controlăm și să-l facem mai operativ. Și acum am să vă spun un alt lucru. Piloții și-au declarat inaptitudinea, nu cum a apărut în presă - înainte să decoleze. Nu. Au făcut cu câteva ore înainte, că așa spune și la regulament, și au respectat. Deci se știa situația cu câteva ore înainte. Eu personal l-am atenționat, cu scuze de rigoare pentru ora respectivă, pe domnul ministru Grindeanu, cu privire la această situație. Lucru pe care l-a și declarat, la un post TV.(Deci l-ați sunat? Când?) În seara de dinainte. i-am dat mesaj. L-am informat că sunt trei curse - Cairo, Beirut și Amman - care nu pot fi executate din cauza inaptitudinii personalului.  Nu mi-a răspuns la ora aceea. Dimineața a luat măsurile. Deci era o simplă informare. Adică am vrut să depășesc situația această ingrată și să oferim posibilitatea, eu să-i ofer celui care este reprezentantul proprietarului o posibilitate de a găsi soluții”, a spus Osiceanu.

Goana după profit 

Pilotul a adus în discuție la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, și problemele grave de siguranță și confort din aviație, cauzate de goana după profit a unor companii aeriene.

El a subliniat că avioanele moderne, inclusiv ATR 600, sunt echipate cu scaune înghesuite și cu mai puțin spațiu pentru picioare, ceea ce face evacuarea în caz de urgență extrem de dificilă. 

„În goana după profit, fiecare încearcă să obțină cât mai mult dintr-un spațiu dat. Acesta e avionul. În acest avion s-au pus, când a fost conceput, două clase: clasa economic și clasa business, cu niște spații între scaune care să permită evacuarea. Eu am să vă duc, dacă doriți, odată, la un avion ATR seria 600, și am să vă rog să încercați să vă imaginați o evacuare printr-o singură ușă din față de evacuare, și o să observați că există riscul ca să moară toți de acolo, fie în avion, fie în afară avionului. De ce? Pentru că acest lucru s-a întâmplat la toate avioanele - s-au introdus scaune care nu se mai lasă pe spate, distanțe mai mici la picioare. Eu am avut o astfel de evacuare de urgență, când am ieșit din pistă la Atlanta și știu ce înseamnă. În plus, le dau un exemplu colegilor mei mereu, cazul de la aeroportul Sheremetyevo, cu Suhoiul acela care a aterizat și din care au ieșit doar patru pasageri cu gențile după ei și restul au murit, echipa și tot, arși de vii acolo. Pentru că nu vreți să vedeți ce luptă pentru supraviețuire se dă în cazul acesta”,  a spus pilotul, evidențiind necesitatea de a menține standarde stricte de siguranță.

Osiceanu a dat exemplul unui zbor TAROM către Roma cu un avion ATR, unde pasagerii au trebuit să plătească chiar și pentru un pahar de apă. De asemenea, echipajele de pe avioanele ATR nu primesc mese calde, fiind nevoite să se descurce cu două sandvișuri în timpul unor zboruri de 12 ore, inclusiv escale. „Este inacceptabil să mănânci două sandvișuri date cu gelatină în 12 ore”, a declarat Osiceanu.

În prezent, TAROM are aproximativ 90 de piloți dintr-un total de 1.183 de angajați, conform datelor prezentate de Osiceanu. În opinia lui, compania ar mai avea nevoie de încă 100 de piloți. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Păi să dispară naibii odată, o gașcă de năparce bugetare tupeiste și incompetente mai puțin .
    • Like 1
  • Pe ce criteriu se alege amangaeriatul la TAROM? dar reprezentantii actionariatului? pe pile, pe criterii politice, sunt sinecuri? ia desfiintati baieti TAROM-ul, e cel mai simplu; cei buni profesional isi pot gasi de lucru in alta parte, la companii private, si nu mai exista nici pierderi la bugetul de stat generate de o astfel de companie. Simplu de tot.
    • Like 3
  • mhm check icon
    Nu vad cum creste siguranta pasagerilor daca putinii piloți primesc 1500 de euro in plus. Daca e asa de bine in alta parte sa se mute acolo, iar TAROM sa se inchida. Ce nu pricep e de ce nu au declansat un conflict de munca si au optat pentru greva mascata. Iar compania ar fi putut de dimineata sa anunte pasagerii, sa nu stam ca fraierii in aeroport. Next time -KLM.
    • Like 3
  • Mihai check icon
    Interesant ca solutia acceptata a fost cresterea veniturilor pilotilor si nicidecum angajarea altora care ar reduce volumul de munca. Oricum de eliminarea sinecurilor nu poate fi vorba.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult