Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Fără educație, copiii nu mai au șansa la un viitor mai bun. De ce cred că ar trebui redeschise școlile

Scoala inchisa

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Educația este un privilegiu. Educația este o binecuvântare. Educația este un drept pentru care au existat copii dispuși să moară. De ce? Deoarece educația înseamnă aer, putere, libertate, bucurie, certitudine. Atunci când ai acces la educație, ai acces la cel puțin două căi pentru fiecare problemă cu care ajungi să te confrunți. Nu mai ești lăsat în disperare, sufocat de probleme nerezolvabile, de sentimentul de neputință și dependență. Atunci când ai acces la educație, de fapt, ai acces la munca de cercetare a mii de oameni însetați și ei după educație, după cunoaștere, după găsirea de soluții la situații de interes comun. Atunci când ai acces la educație, simți că ai tot suportul adulților în grija cărora te afli, că ei îți vor binele și te susțin necondiționat, astfel încât să devii cea mai bună versiune a ta. Ce se întâmplă când accesul la educație este limitat? 

  • Copiii nu mai au șansa să devină cea mai bună versiune a lor.
  • Copiii nu mai au șansa la un viitor mai bun decât cel pe care părinții lor l-au putut crea pentru ei.
  • Uităm să gândim independent și liber.
  • Ne obișnuim cu o educație trunchiată și slăbită.
  • Ajungem să considerăm educația ca fiind opțională.
  • Pentru a nu ne considera insuficienți, alegem să ne mândrim cu analfabetismul nostru.
  • Devenim un popor slăbit, dependent, depresiv.

O analiză scurtă, în încercarea de a înțelege ce ne diferențiază pe noi de țările mai puternice, ne va duce tot către educație. Educația financiară, educația politică, educația socială… orice fel de educație, atât timp cât este una de calitate, accesibilă, mereu revizuită, care face bine și nu face rău. Este mult mai ușor să închizi instituții, decât să cauți soluții fiabile, pe termen lung.

S-au închis piețe, în plină iarnă, chiar dacă o soluție mai bună era cea luată mult mai târziu, educarea oamenilor prin asigurarea purtării măștilor și (uneori) limitarea numărului de persoane.

S-au închis școlile, chiar dacă școlile reprezentau și reprezintă, din punct de vedere sanitar, unul dintre cele mai sigure medii pentru copii. Decizia de a închide școlile și de a trece în regim online a fost, din punctul meu de vedere, una precipitată și, desigur, greșită. A fost o decizie bazată pe frică și nu pe fapte demonstrate științific, iar când intervine frica, știm cu toții, de cele mai multe ori, ne panicăm, ne blocăm, în loc să-i facem față, să o depășim. S-a trecut în regim online fără a asigura accesul tuturor copiilor la laptop și internet. 

S-a trecut în regim online, deși au existat experți care au militat pentru păstrarea școlilor deschise, aducând cele mai informate și cele mai pertinente argumente. Trist e că nu a contat. Educația nu a contat. Pentru mulți dintre noi, accesul la vaccin reprezintă salvarea dintr-o pandemie care ne-a lovit brusc, tare și ireversibil, reprezintă evoluție și eliberare, reprezintă șansa la o viață cu mai puține restricții. Accesul la vaccin poate reprezenta șansa pentru redeschiderea a sălilor de clasă și totuși, se pare că, din nou, educația nu este prioritară. Trist și dureros… 

Mă întreb oare de ce acceptăm atât de ușor un viitor ciuntit, căci o educație săracă nu poate să dea mai mult. Mă întreb oare de ce cei pe care i-am ales nu înțeleg că oricând pot scăpa de dependența cu care au crescut și astfel să nu mai aștepte acțiunile altor țări pentru a le lua drept model, ci să se autoeduce și să ia decizii informate (doctorii o fac mereu pentru a lua cea mai bună decizie pentru pacienții lor). Mă întreb oare când vom avea la conducerea țării oameni care știu să conducă bazându-se pe știință și nu pe frici (interioare, colorate politic). Încă mai sper că, într-o zi, va veni cineva la Ministerul Educației care va zice tare și ferm că educația copiilor noștri contează și va face mult bine și nu va face rău, câștigându-și astfel susținerea tuturor părinților și profesorilor cărora le pasă. Până atunci nu-mi rămâne decât rugăciunea, căci în vremuri grele ea aduce speranța…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Locuiesc în Lisabona (cartier limitrof). Fata mea de clasa VI-a a mers tot trimestrul întâi la scoala de cartier. Vacanță au avut saracutii din 23 decembrie pe 2 ianuarie. De luni au început din nou, azi dau teste la portugheza, extemporal la mate (profesorul a fost bolnav si a lipsit in decembrie).

    Lucru mai puțin știut de voi, incidenta procentuala a infectiilor a fost mai mare in Portugalia decât în România, si bineînțeles mai mare in capitala, precum la voi în București.

    Da, a fost o mare greseala ca românii si-au inchis scolile.

    Poate iau ce e bun de la alții. Fiecare scoala poate trimite o clasa 15 zile acasă, dacă au apărut cazuri, sau inchide de tot, dacă e școala din sat si incidența e mare. Dar, pe ansamblu, învățământul poate functiona si in aceste conditii.

    In tot acest timp copiii au acceptat sa stea pâna la 6-8 ore cu masca pe fata, si au invatat sa se comporte mai bine ca adultii...
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult