Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Feedback-ul este o forma de putere. Arta de a-l oferi și a-l primi

Discuție la birou

Foto: Andriy Popov/ Panthermedia/ Profimedia

Modul în care dăm și primim feedback este un subiect care mă interesează de multă vreme. Ca o persoana care apreciaza feedback-ul, îl văd ca pe un instrument de impact, precum și ca pe o modalitate de a-mi îmbunătăți abilitățile, fie în viața profesională, fie în comunicare, fie în relațiile mele.

A oferi și a primi feedback poate fi o inițiativă provocatoare, chiar dacă a avea o opinie este ceva ce se întâmplă natural pentru majoritatea dintre noi. Poate fi intuitiv să presupunem că intențiile bune sunt întâmpinate cu reacții bune, însă adesea, cineva este rănit în acest proces. Ceea ce contează într-un proces de feedback este sentimentul cu care rămân oamenii, nu neapărat cuvintele pe care le aud.

Un lucru știu sigur: feedback-ul este o forma de putere.

Întrebarea pe care mi-o pun este: cum poate această putere să fie folosită si perceputa in mode grațios atât pentru cel care dă, cât și pentru cel care primește feedback?

De-a lungul timpului, am adunat câteva idei pe care le aplic pentru a face din procesul de feedback unul puternic si grațios.

1. Alegerea momentului potrivit. Este firesc ca cei care oferă feedback să simtă nevoia de a-și împărtăși opiniile cat mai repede. Acest lucru poate accelera ocazional procesul, ceea ce face ca cea mai importantă întrebare să fie trecută cu vederea. Înainte de a oferi feedback, ar trebui pusă următoarea întrebare: „Este acesta un moment potrivit pentru feedback sau împărtășirea perspectivelor?”

Cel mai bun feedback poate avea un efect negativ dacă este împărtășit la momentul nepotrivit.

Bunica mea obișnuia să spună: „O femeie nu trebuie sa ceara ceva de la bărbatul său când acestuia îi este foame”. Lăsând gluma deoparte, există mult adevăr în această afirmație, căci oamenii sunt adesea concentrați mai întâi pe nevoile lor imediate. Când toate aceste nevoi sunt îndeplinite, atunci cineva poate fi deschis să primească.

Solicitările recurente de feedback funcționează cel mai bine având o zi și o dată specifică, atunci când toate părțile sunt conștiente și pregătite în avans pentru momentul de a da și de a primi feedback. Un alt mod in afara de a da si primi feedback simultan este cel in care fiecare dintre cele două părți poate oferi feedback în sesiuni individuale separate. Acest lucru este eficient atât în relațiile personale, cât și în cele profesionale.

2. Claritate. Unul dintre clienții mei de coaching este foarte performant ca profesionist, dar oamenii pe care îi conduce nu sunt mulțumiți de felul în care interacționează cu ei. Prin urmare, el primește feedback de la ei care nu corespunde așteptărilor sale. El obține rezultatele căutate și anticipează că va fi evaluat pe baza acestui lucru, însă, spre surprinderea lui, este analizat in funcție de alte criterii.

Ambele părți implicate in procesul de feedback ar trebui să fie de acord că se referă la aceleași subiecte. Dincolo de aceasta, este benefic să clarificăm dinainte ce este cel mai important pentru fiecare persoană în timpul unei discuții. În timp ce managerul ar putea fi concentrat pe rezultate, restul echipei ar putea aprecia mai mult interacțiunea umană din timpul procesului.

3. Feedback-ul este un cadou. Fac tot posibilul să tratez feedbackul ca pe o carte primită în dar. Când primesc o carte, îmi arăt interesul pentru ea. Citesc titlul și coperta și decid imediat soarta ei: o voi citi curând sau o voi așeza pe un raft in biblioteca și poate o voi citi în viitor. Asta înseamnă că, deși poate nu e momentul potrivit, voi avea acces la înțelepciunea ei mai târziu.

4. Colierul de perle. Există situații în care cel care dă feedback are o mulțime de informații valoroase pentru cel care îl primește. După ce a întrebat dacă celălalt este sau nu deschis la a primi feedback, cel care dă feedback poate începe cu nerăbdare să împărtășească. Chiar dacă prima idee ar fi foarte valoroasă cel care dă feedback ar fi bine să aștepte o reacție din partea celui care-l primește pentru a se asigura că informația este apreciata de ambele părți. Reacțiile pot indica o lipsă de interes sau de concentrare. Cel care dă feedback poate continua cu și mai multă energie să împărtășească alte idei semnificative, în speranța că perspectivele lui vor schimba reacția celui care primește.

Eu numesc acest tip de situație „colierul de perle”. Când valoarea este împărtășită prea generos, ea își pierde sensul dacă nu este percepută cu adevărat ca fiind valoroasă. Abordarea mea este să ofer câte o perlă pe rând, să evaluez reacția și, dacă cel care primește arată interes, să ofer mai multe. Evit să ofer un întreg colier de perle cuiva care îl va arunca sau nu este pregătit să-l primească.

5. Emoțiile. Feedbackul este mai adesea încărcat cu prea multe emoții decât lipsit de emoții. Oamenii tind să coreleze valoarea lor ca profesioniști sau chiar ca oameni cu ceea ce fac și spun, precum și cu modul în care ceilalți percep ceea ce fac și spun ei. Acesta este principalul motiv pentru care emoțiile sunt intense în timpul unei sesiuni de feedback. Dacă este posibil, încerc să îmi acord timp pana reacționez la feedback-ul pe care îl primesc. Mă concentrez pe emoțiile mele și pe înțelegerea originii lor. Las sa treaca cel puțin 24 de ore înainte de a reacționa. Când aleg să vorbesc despre asta, îmi comunic partea mea de poveste și încerc să pun întrebări pentru a înțelege cealaltă parte. Uneori funcționează, iar alteori alte emoții preiau conducerea. Este un proces în continuă îmbunătățire.

6. Cum poate feedback-ul ajuta la acțiune? Ar fi bine să ofer feedback pentru pasul următor sau feedback despre cum aș face eu? Există două moduri principale de a oferi feedback: de a-l ajuta pe cel care primește feedback-ul să avanseze la următoarea etapă de performanță SAU pentru a-l ghida astfel încât să performeze la fel asemenea celui care dă feedback. Cu excepția cazului în care receptorul întreabă în mod specific: „Cum faci tu acel lucru? Aș vrea să îl fac exact așa cum îl faci tu”, atunci al doilea caz nu ar trebui să se întâmple niciodată.

Arta feedback-ului înseamnă să întâlnești pe care primește acolo unde se afla în procesul sau și să oferi feedback care îl va ajuta să progreseze cu încă un pas. Sunt întotdeauna interesată să înțeleg cum feedback-ul pe care îl ofer poate fi specific nevoilor și domeniilor de îmbunătățire ale celui care primește informația. Dacă feedback-ul nu este acționabil pentru abilitățile pe care cineva le are în prezent, atunci nu este feedback-ul potrivit pentru el. Câteva întrebări suplimentare ar putea fi: „Ce aspecte ai dori sa îmbunătățești în perioada următoare?” sau „Unde este important pentru tine să excelezi și ce așteptări vrei să îndeplinești?”

7. Echilibru. Există cazuri când 90% dintre lucruri funcționează, iar restul de 10% necesită îmbunătățiri. Cu excepția cazului în care se decide altfel, feedback-ul ar trebui să fie oferit cu un echilibru între o mare parte de feedback apreciativ (cat mai aproape de 90%) și restul, o parte mult mai mică de feedback constructiv.

Ce fac majoritatea oamenilor este exact opusul. Ei presupun că tot feedbackul ar trebui să fie doar constructiv sau că obiectivul principal al celui care primește este să audă ce ar putea face mai bine. Totuși, avem nevoie și de oportunități de a ne sărbători victoriile si lucrurile pe care le ducem la bun sfârșit.

8.Clarificarea rolurilor. De cele mai multe ori, ne găsim în relații în care îi vedem pe ceilalți în roluri diferite. După ce am lucrat într-o afacere de familie mai mult de 19 ani, una dintre provocările cu care m-am confruntat atunci când ofeream și primeam feedback în compania în care lucram cu rudele mele a fost să clarific la ce rol mă refeream.

Este esențial să faceți diferența între roluri atunci când oferiți și primiți feedback pentru a evita confuzia.

Acestea sunt doar câteva aspecte care ne pot îmbunătăți practicile de a da și de a primi feedback. Cei mai importanți factori de reținut sunt empatia pentru sentimentele celorlalți oameni implicați într-o sesiune de feedback, reconfirmarea bunelor intenții și adaptarea atunci când procesul nu merge in direcția așteptată.

Pentru a concluziona, sunt convinsă că feedback-ul este un instrument foarte valoros.

Rămân deschise următoarele întrebări: “Cum ne putem îmbunătăți practicile de feedback?” și “ Care sunt tehnicile pe care voi le folosiți cu succes?”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult