Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Flori, filme sau căldură. Decizie azi pentru trei proiecte pe care fiecare bucureștean ar trebui să le cunoască

Una dintre cel mai puțin urmărite instituții este Consiliul General al Municipiului București (CGMB) – de obicei, aflăm vești despre activitatea de acolo doar dacă se mai lasă cu vreo ceartă, cu o demitere de primar sau cu vreun proiect științifico-fantastic. 

Din păcate, acest context este generat și de felul în care ne-am obișnuit să fie condusă Primăria Bucureștiului – de cele mai multe ori, am avut primari cu personalitate puternică, vizibili, care au redus rolul CGMB la un for în care se ridică mâna la proiectele acestuia. Iar felul în care arată Bucureștiul acum, scandalurile din ultimii ani, au transformat Primăria într-un cartof fierbinte, de care partidele mari se feresc și în legătură cu care par a amâna la nesfârșit o decizie (a se vedea și inacțiunea în nominalizarea unor candidați pentru post).

În aceste condiții, nici nu e de mirare că Primăria și Consiliul s-au obișnuit cu a fi semi-opace, aproape uimite și revoltate când vreun OeNGhe le întreabă de sănătate, de bani, de piste de bicicliști sau de vreo clădire istorică. Puțina atenție pe care o primesc proiectele de hotărâri ale Consiliului sau deciziile de primar a încurajat această stare. Iar proximitatea instituțiilor centrale face mai lesne pentru bucureștean înjurarea guvernului pentru momentele în care ceva nu merge.

Și totuși. La nivelul CGMB se iau cele mai multe decizii cu impact asupra vieții cetățeanului, decizii luate fără dezbatere și puțin transparente. Pe banii și timpul nostru. Să luăm ca exemplu ședința Consiliului General al Municipiului București din 26 ianuarie 2016. Pe ordinea de zi sunt cel puțin trei proiecte de interes pentru cetățenii bucureșteni:

1. Flori – Regulament pentru panseluțe

Administreză: Proiect de hotărâre privind amenajarea peisagistică a scuarurilor, aliniamentelor stradale plantate şi a grădinilor/parcurilor publice de pe teritoriul municipiului Bucureşti (punctul 8 din ordinea de zi)

Acest proiect are implicații pentru o discuție largă pornită în rândul bucureștenilor, generată mai ales de recentul raport al Curții de Conturi privind modalitatea de cheltuire a banilor publici pentru spațiile verzi sau pentru celebrele panseluțe. Multă (deși nu suficientă) lume s-a îngrozit văzând cum s-au topit bugetele pentru flori de milioane de euro sau pentru coșuri de gunoi care să simbolizeze tocmai risipa.

Multă (deși nu suficientă) lume s-a îngrozit văzând cum s-au topit bugetele pentru flori de milioane de euro sau pentru coșuri de gunoi care să simbolizeze tocmai risipa. Totuși, dacă ne uităm în proiectul de hotărâre, vedem că este discutabil dacă acesta va rezolva în vreun fel problemele sesizate de Curtea de Conturi.

Totuși, dacă ne uităm în proiectul de hotărâre, vedem că este discutabil dacă acesta va rezolva în vreun fel problemele sesizate de Curtea de Conturi. De ce? Mare parte dintre problemele apărute se înregistrează la primăriile de sector, asupra cărora, în acest domeniu, Primăria Generală nu are niciun fel de autoritate. Apoi, problema mobilierului stradal (băncuțe, coșuri de gunoi) nu pare să fie la fel de urgență precum regulamentul pentru plante perene. Dar, cel mai important, nu este nici măcar menționat elementul esențial subliniat de raportul de audit – lipsa standardelor de cost.

Culmea însă, raportul de specialitate menționează că, având în vedere urgența adoptării acestor măsuri, nu trebuie aplicată legea transparenței decizionale. Uităm însă că acest regulament nu răspunde unor „situații excepționale”, ci unei situații perpetuate de-a lungul ultimilor ani. Și nici măcar nu îi răspunde în totalitate. Nu ar fi rezolvat mai bine situația o dezbatere publică în care să punem laolaltă măcar primarii de sectoare pentru a se contura un răspuns comun la această problemă?

2. Filme - Reorganizarea ARCUB

Administreză: Proiect de hotărâre privind modificarea anexelor 15 a) şi 15 b) din Hotărârea C.G.M.B. nr. 305/2013 privind punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor la aparatul de specialitate al Primarului General, aparatului permanent de lucru al C.G.M.B. şi la serviciile/instituţiile publice de interes local al Municipiului Bucureşti (punctul 3 din ordinea de zi)

Acest proiect are implicații pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană, la scurt timp după ce Bucureștiul a trecut pe lista scurtă a orașelor care se bat pentru această poziție. Proiectul în sine a generat multe controverse: ARCUB susține că reorganizarea limitează sau chiar face imposibilă gestionarea candidaturii, Referatul PMB spune că restructurarea vizează tocmai facilitarea procesului. În tot acest timp, în cercuri mai mult sau mai puțin largi, dezbaterea este concentrată pe altceva: merită Bucureștiul să fie capitală culturală europeană?

Aș evita să mă pronunț asupra oportunității acestui titlu pentru București. Ceea ce știu însă este că în procesul de dezvoltare a Strategiei culturale 2016-2026 s-a întâmplat ceva rar întâlnit: zeci de dezbateri cu mediul cultural și societatea civilă, studii și cercetări (la care am participat, ca să fie clar), parteneriate cu instituții din București și Ilfov, evenimente în cartiere. Pe grabă, cu imperfecțiuni sau bâjbâieli pe alocuri, tot este un proces care se apropie cel mai mult de ceea ce numim „dezbatere publică”.

Se poate argumenta că avem prea multe instituții care fac aproape același lucru în București. Dar la fel, cum bine îmi spunea cineva dintr-o astfel de instituție, nici dacă am avea încă 10 astfel de organisme tot nu ar fi suficient pentru nevoile culturale ale Bucureștiului. Se poate argumenta că nu e treaba primăriei generale de a produce cultură, dar la fel se poate spune și că primăriile de sector nu au încă această capacitate sau că sectorul privat nu este încă suficient de dezvoltat pentru a-și asuma acest rol.

3. Căldură – Regulament pentru alimentarea cu energie termică

Administreză: Proiect de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică al Municipiului Bucureşti (punctul 10 din ordinea de zi)

Acest proiect este deosebit de important pentru alimentarea cu energie termică a Bucureștiului, dar și pentru eficientizarea și transparentizarea serviciilor publice. Din păcate însă, deși vorbim de sume uriașe alocate (sute de milioane de lei) în fiecare an pentru subvenționarea agentului termic, dar și pentru „cârpirea” avariilor RADET, subiectul pare a fi tratat în multe pagini, dar cu prea puțină legătură cu realitatea din teren. Indicatorii de performanță par intangibili, iar resursele necesare pentru atingerea lor sunt necunoscute.

Mai mult, un pic mai sus pe ordinea de zi, apare un proiect de hotărâre pentru actualizarea strategiei energetice a Bucureștiului. Trecând peste faptul că nu știam că există o astfel de strategie (o posibilă explicație fiind că nu se vede că am avea una), este cel puțin ciudat să aprobi un regulament pentru alimentarea cu energie termică (adică un detaliu) în condițiile în care spui mai sus că ai nevoie de date actualizate pentru a-ți face o strategie în domeniu.

Nu înțeleg nici dacă au fost consultați oamenii din domeniu și sigur nu s-a întâmplat nicio dezbatere publică pe opțiunea importantă privind limitarea subvenționării pe criterii (de exemplu, pe baza veniturilor). Aș evita să mă pronunț pe oportunitatea limitării subvenției pe căldură la categorii defavorizate (deși bunul simț cam asta ar spune), însă este cu siguranță important pentru fiecare familie de bucureșteni să știe dacă de la anul trebuie să pună mai mulți sau mai puțini bani deoparte pentru căldură.

Vreți – despre importanța dezbaterii publice

Toate aceste discuții nu se pot rezolva de unul sau de altul. Tocmai aici intervine rolul dezbaterii publice. Poate că aceste proiecte sunt bine intenționate. Poate că sunt niște decizii bune (clișeic însă, totul este perfectibil). Dar în absența dezbaterii publice și a unei atitudini proactive de consultare a cetățenilor care finanțează bugetul Bucureștiului, evident că activitatea primăriei și consiliului vor sta mereu sub semnul întrebării. Transparența ar avea marele avantaj de a oferi o soluție la dileme de politică publică, dar și de a aduce un pic de lumină într-o instituție care trebuie să se desprindă de metehnele care au adus-o aici.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu pot sa ma refer decat la disputa creata de proiectul de hotarare privind reorganizarea ARCUB. Si tot nu inteleg, si nimeni nu-mi explica, de ce ar putea fi periclitata competitia pentru obtinerea titulaturii de capitala culturala europeana in 2021 daca ARCUB ar fi reorganizat si ar avea in frunte un manager (cu mandat) si nu un director (numit dupa legile tov Ceausescu)? Daca doamna Mihaela Paun ar da concurs pentru ocuparea postului de manager, nu ma indoiesc ca l-ar lua, fiind acoperita de atatea merite si, mai ales, identificandu-se, din cate inteleg, cu insasi competitia pentru obtinerea titulaturii de capitala culturala europeana 2021 a Bucurestiului. ARCUB, asa cum e acum organizat, nu se ocupa de proiecte culturale? ARCUB, asa cum se preconizeaza a fi organizat, nu se va ocupa de proiecte culturale? Nu cumva titulatura mult trambitata e folosita ca un (fals) argument pentru a ne convinge de invincibilitatea doamnei Paun?
    • Like 0
  • check icon
    Intr-adevar, cestiuni arzatoare la ordinea zilei, si ma bucur ca va dati interesul de a le aduce la cunostinta bucurestenilor, chiar daca acestia sint total dezinteresati de trebile urbei (da, "trebi" e un plural acceptat in limba romana si suna foarte bine).
    In al doilea rind, evitati sa va pronuntati cu privire la oportunitatea obtinerii titlului de capitala culturala pentru Bucuresti, dar spuneti in acelasi timp ca ati participat la studii, dezbateri si cercetari generate de acest proces - asta nu inseamna ca, indirect, v-ati cam pronuntat? E foarte dragut ca s-au organizat dezbateri si studii post factum, dar dezbaterea temei esentiale a fost "sarita": este moral si oportun ca Bucurestiul sa se inscrie in aceasta competitie?
    • Like 0


Îți recomandăm

Cu 3 ani în urmă am devenit mamă de adolescentă

Încă de la început pe traseul nostru spre a o aduce acasă la noi, ne-am lovit de chichițe birocratice. Adopția nu era posibilă de fapt, din motive pe care aleg să nu le expun, așa că am fost îndrumați spre varianta cea mai apropiată ei, plasamentul familial.

Citește mai mult