Fluturaș, nu mai ai aripioare

Foto: George Călin/ Inquam Photos

1. Dacă nu-i poți convinge, zăpăcește-i! La asta se rezumă conferința de marți a doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu, în care preț de aproape o oră a turnat în capul publicului telespectator cifre, legi, procente și paragrafe, în încercarea de a demonstra că scăderea înseamnă creștere.

2. Toată șarada PSD, la care voioasă și gureșă s-a înhămat doamna Vasilescu, pornește de la o minciună de campanie, rostogolită apoi pe tot parcursul anului 2017 atât de ministrul Muncii, cât și de dl. Liviu Dragnea: „Mai mulți bani în buzunarele românilor”. Dacă PSD spunea simplu - „Mai mulți bani în buzunarele unor români” (de pildă în buzunarele parlamentarilor, care au încasat în ianuarie cu 800 de lei mai mult la salariu), atunci nimeni nu avea de obiectat. Însă astăzi, zeci de mii de oameni se pot considera, pe drept cuvânt, mințiți în față.

3. Să o spunem deschis: legea salarizării era necesară, așteptată și oportună, în condițiile dezmățului bugetar din ultimii ani. Ea ar fi trebuit să repare dezechilibrele, să anuleze sutele de sporuri și privilegii, să creeze un cadru de salarizare deschis și predictibil și premisele unui sistem public în care se avansează pe merit și pe competență. Ce a ieșit seamănă perfect cu guvernarea PSD: ne furăm în continuare căciula, mutăm banii dintr-un buzunar în altul, coafăm cifrele și, dacă se prinde cineva, avem pregătite ordonanțe de „corectare a erorilor”. PSD putea să spună cinstit că legea nu poate să satisfacă pe toată lumea, că cineva va mai și pierde, că este un început de punere a salariilor într-o grilă unitară. În schimb, a preferat, ca orice guvernare pe furiș, să prostească lumea cu promisiuni gonflate în ideea că oamenii sunt prea fraieri ca să-și citească propriul fluturaș de salariu.

4. Se știa încă din luna mai că 3 la sută dintre bugetari vor avea salarii micșorate, ne spune acum doamna Lia Olguța Vasilescu. Nu știu ce se știa, dar oricine poate verifica la un simplu search pe Google de câte ori a dat asigurări aceeași doamnă, în luna mai, în luna iunie, în luna iulie, în luna august, în luna septembrie..., că „niciun salariu nu va scădea”. Corect ar fi însă să vorbim despre procentul celor care pierd bani, care este mult mai mare de 3% (unii sindicaliști vorbesc de 20-25 la sută). Pe oameni îi interesează cu câți bani pleacă acasă la finalul lunii, care este venitul lor net, nu neapărat care este salariul lor. Iar realitatea este că în multe zone ale sectorului bugetar salariul este doar o mică parte din venit, sporurile fiind cele care au asigurat grosul netului. Înțelegem astfel și procentele uriașe pe care sindicaliștii le dau când vorbesc de „bugetari cărora le scad salariile”, în comparație cu procentul de 3 la sută oferit de doamna ministru.

5. Oarecum previzibil, nimeni nu vorbește de salariații la privat. Pe undeva e de la sine înțeles ca ei să fie perdanții de serviciu. Prin trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, mulți dintre aceștia - în special cei care lucrează la firme mici, românești, care nu-și pot permite să crească masa salarială la dispoziție de ministru - vor avea netul mai mic. Adică vor pleca la sfârșit de lună cu mai puțini bani acasă, în condițiile în care benzina, energia, rata la bancă și mâncarea s-au scumpit. Acești oameni ar trebui să conștientizeze că, deși muncesc și plătesc taxe, nu contează pentru acest stat. Pentru PSD, ei nu prezintă niciun fel de interes, deoarece politicile economice ale Partidului se adresează exclusiv masei sale de alegători. Vedem că PSD are mari probleme să-și respecte angajamentele față de propriii alegători - aflați în zona funcționărimii, a birocraților de stat, a pensionarilor -; în aceste condiții este ultima lui grijă ce se întâmplă la privat.

6. Sunt mulți oameni în țara asta care n-au niciun fel de așteptare de la acestă guvernare (e drept că de la nicio altă guvernare). Maximul de optimism în cazul lor este să nu fie și mai rău. Nu vor ca statul să le dea, ci să nu-i încurce și să nu-i streseze cu birocrația și cu experimentele fiscale. PSD a fost votat însă de oameni care au sperat că astfel le va fi mai bine. Când Partidul le-a spus că le va da mai mulți bani, au pus ștampila cu sete, amintindu-și de perioada de umilințe în care li s-au tăiat salariile (apropo, când doamna Olguța Vasilescu a vorbit azi de bugetarii „de lux”, nu vi s-a părut că seamănă puțin cu Emil Boc?) Pentru ei, momentul adevărului este acum, la începutul lui 2018, când își consultă fluturașul de salariu. Dacă se uită pe fluturaș și văd scădere, dau drumul la televizor și văd creștere, și cred ce le spun ministrul și televizorul, nu ce pot constata direct, înseamnă că își merită conducătorii. Sau că PSD-ul și alegătorii lui se merită unii pe alții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp