Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Francis Fukuyama, în Financial Times, despre sfârșitul „sfârșitului Istoriei”: Războiul declarat de Putin ordinii liberale

Francis Fukuyama

Foto: Getty Images

Atacul oribil al Rusiei asupra Ucrainei îl face pe Francis Fukuyama să vorbească despre „sfârșitul sfârșitului Istoriei”. În urmă cu 3 decenii, după căderea Uniunii Sovietice, Fukuyama lansa conceptul de „sfârșit al Istoriei”, ceea ce însemna că democrația liberală de tip occidental urma să fie forma de guvernare a omenirii. Acum, politologul remarcă întoarcerea omenirii în timp.

„Criza actuală a demonstrat că nu putem lua ca de la sine înțeleasă ordinea mondială liberală existentă. Este ceva pentru care trebuie să ne luptăm constant și care va dispărea în momentul în care lăsăm garda jos”, scrie politologul american Francis Fukuyama pentru Financial Times, într-un eseu intitulat „Războiul declarat de Putin ordinii liberale”. Aceste fraze vin la trei decenii după ce Fukuyama proclama victoria definitivă a democrației liberale, în urma căderii Uniunii Sovietice. În cartea „Sfârșitul istoriei și ultimul om”, autorul scria atunci că asistăm la „sfârșitul evoluției ideologice a omenirii și la universalizarea democrației liberale vestice, ca formă finală de guvernământ a umanității”.

Cu exact o lună înainte ca Vladimir Putin să înceapă invazia asupra Ucrainei, Fukuyama atrăgea atenția asupra mizei pe care această țară o reprezintă pentru întreaga lume. „Ucraina este astăzi linia de front în lupta geopolitică globală dintre democrație și autoritarism. Europenii care prețuiesc democrația liberală trebuie să înțeleagă că nu pot fi spectatori în acest conflict. Putin are ambiții mult dincolo de Ucraina; el a subliniat în ultimele săptămâni că ar dori să inverseze câștigurile democrației europene din 1991 și să creeze o sferă de influență rusă pe întreg teritoriul fostului Pact de la Varșovia. Dincolo de Europa, chinezii urmăresc foarte îndeaproape modul în care Occidentul răspunde la această criză, în timp ce își calculează perspectivele de reîncorporare a Taiwanului. Acesta este motivul pentru care apărarea Ucrainei ar trebui să fie de o importanță urgentă pentru oricine ține la democrația globală”, argumenta el atunci.

Fukuyama subliniază această idee și în începutul celui mai recent eseu al său, din Financial Times: „invazia oribilă asupra Ucrainei” are implicații ce trec mult dincolo de granițele acestei țări. Putin a spus clar „că dorește să aducă înapoi cât mai mult din fosta Uniune Sovietică, încorporând Ucraina în Rusia și creând o sferă de influență care se extinde prin toate statele est-europene care au aderat la NATO începând din anii ‘90”.

Prin acțiunile sale, dictatorul care conduce de 22 de ani Rusia a declarat război democrației liberale. Însă „problemele cu care se confruntă societățile liberale de astăzi nu au început și nu se termină cu Putin și ne vom confrunta cu provocări foarte serioase, chiar dacă acesta este blocat în Ucraina”, subliniază Fukuyama. China, Iran, Venezuela și Cuba stau în așteptare. la fel și populiștii din țările vestice.

Atacat atât de curentele de stânga, cât și de cele de dreapta, șubrezit pe măsură ce avansul tehnologiei informației a dus, în mod paradoxal, la subminarea autorității științifice, liberalismul a ajuns cu timpul să se transforme în iliberalism.

„Liberalismul este apreciat cel mai mult atunci când oamenii experimentează viața într-o lume iliberală”, explică Fukuyama. A trecut, continuă el, mai mult de o generație de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Unii au început să uite, iar alții nu au trăit niciodată în dictatură. Așa s-a ajuns ca „în această lume nouă, UE, care a reușit în mod spectaculos să prevină războiul european”, să existe oameni care se simt tiranizați și care pun chiar semnul egal între obligativitatea de a te vaccina anti-Covid și tratamentul aplicat de Hitler evreilor. „Asta e ceva care s-ar putea întâmpla doar într-o societate sigură și mulțumită, care nu are experiența unei dictaturi reală”, notează scriitorul în Financial Times.

Însă „spiritul din 1989 nu a murit”, continuă el. „Agresiunea rusă neprovocată și bombardarea orașelor pașnice ucrainene Kiev și Harkiv le-a amintit oamenilor în cel mai viu mod posibil care sunt consecințele dictaturii iliberale”. Iar eroismul și disperarea cu care ucrainenii luptă împotriva ei „inspiră oamenii din lumea întreagă”.

Citiți integral eseul publicat de Francis Fukuyama în Financial Times.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • https://www.youtube.com/watch?v=fRuiEv3JRDQ
    • Like 0
  • Francis Fukuyama , e un fomist , se da mare in ale finantelor si el e un sarantoc , a facut predictii si nici macar una n-a nimerit-o , e timp pierdut sa stai sa-l asculti sau sa-l citesti , unzero barat !
    • Like 0
    • @ Costel Iordanescu
      Dorin check icon
      Mult timp trebuie că ați pierdut până ați ajuns la concluzia asta.
      Dar ce nerecunoscătoare e lumea! Tot în gura lui se uită...
      • Like 4
  • Putin niveleaza drumul liberarilor pentru instalarea Guvernului Mondial . Soarta lui Putin este hotarata asa cum a fost soarta lui Ceausescu ,Sadam Husein ,Gadafi .Putin putea sa traiasca linistit in Conacul lui asa cum traieeste azi Gorbaciov ,dar mandria lui de Kaghebist sa faca Rusia mare si tare il va duce la fund .
    • Like 0
    • @ Ciobanu Ion Ciobanu Ion
      AlexisZ check icon
      Mi se pare totusi deplasat sa-l puneti pe Gorbaciov in aceeasi listà cu ceilalti; pai Gorby si Chevarnadze erau parfum pe lânga oligofrenii de Putin si Lavrov...
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult