Foto Getty Images
Refacerea sistemului de irigații în România ar trebui să pornească de la identificarea zonelor celor mai defavorizate și atragerea fermierilor în proiectele de construcție a unei rețele moderne de irigații, consideră Cezar Gheorghe, consultant în domeniul comerțului cu cereale.
„Cred că ar trebui să plecăm la drum cu un sistem de consultanță, să vedem ce zone, cum și în ce fel, pentru că, lăsând la o parte o rostogolirea subiectului canalul Siret-Bărăgan, noi trebuie să ne gândim unde putem face zone de rezervoare-tampon, unde se adună precipitațiile pe timpul iernii, ca apoi să le canalizăm. Trebuie să ne gândim ce zone sunt cele mai defavorizate, ca acolo să ne concentrăm atenția, să ne gândim cum atragem grupurile de fermieri în aceste proiecte, pentru că și ei trebuie să fie antamați din punct de vedere contractual și de ce nu și financiar. Pentru că dacă omul acela semnează alături de o instituție care va genera la final un sistem, institutia aia trebuie să cheltuiască și fermierul să își plătească apa”, a spus Cezar Gheorghe, invitatul emisiunii „În fața ta” de la Digi24. El spune că, chiar dacă nu ar fi fost furat, vechiul sistem de irigații, de dinainte de 89, nu ar fi fost unul eficient, fiind energofag, adăugând că nu cunoaște ca autoritățile să fi realizat un proiect de construcție a unui nou sistem de irigații.
Întrebat cine a furat sistemul de irigații de pe vremea lui Ceaușescu, Cezar Gheorghe a spus că „răspunsul e unul simplu și clar: cine nu a furat? Cine a avut nevoie s-a dus și a luat orice”, acest lucru fiind o „rămășiță a mecanismului de gândire impregnat de sistemul comunist”. El a povestit cum, în urmă cu 20 de ani, o angajată a unui siloz pleca de la serviciu cu sacoșe pline cu porumb: „Eu lucrând într-o multinațională, după anul 2002, la un siloz, o doamnă, pleca cu două sacoșe acasă, doamna laborantă, cu două sacoșe de porumb. Și am întrebat-o: «Doamnă, ce faceți cu ele?». «Păi duc și eu acasă.» «Păi de ce duceți, doamnă? ». «Păi lucrez la siloz».. «Păi, doamnă, dacă lucrați la Banca Națională, plecați cu două sacoșe de bani acasă?». Era împământenit...Până nu se schimbă generațiile, nu putem.....”.
În 1989, 34% din suprafața agricolă a României era irigată. În prezent au acces la apă aproximativ 1,4 milioane de hectare, dar nu sunt irigate decât circa 360.000 de hectare.
În prezent 56% din pământul arabil al României e muncit de 130.000 de fermieri, iar diferența de 44% - de 800.000 de fermieri.
„Ce agricultură performantă poate să facă un fermier pe un hectar sau pe o jumătate de hectar? Nu e bancabil, nu îl bagă nimeni în seamă, să îl finanțeze. Oamenii trebuiau să fie agregați în coopereative, în asociații”, spune el.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar nu inteleg , ce este energofag la un sistem de irigatii ,!
Doar motoarele electrice supra dimensionate ptr pompele care trebuie sa le actioneze ! Atat , Conductele prin care se pompeaza apa ,nu pot fi energofage , sau canalele prin care se scurge apa etc,
Atunci asa era,, dar orice instalatie se poate retehnologiza modifica ,sau adapta la cerintele dorite performante dinn prezent ,
Oare cu ce deranja ,faptul ca de ex la F-ca de tractoare din Bv , se tehnologiza ,,liniile de fabricatie la parametrii actuali ??
Cum a reusit un investitor din Reghin ,sa construiasca un tractor modern ???
Si cate Fabrici se puteau moderniza , ca sa NU mai fie motive ptr ,,mincinosul de roman ,,sa numeasca ,,mormane de fiare vechi ,,,Da Morman ,esti TU !!!
Atunci asa era ,si era asa cum era ,,Ori acum pretentiile sunt altele ..