Gaura bugetară: realitate sau mit?

Foto: Getty Images

Zilele acestea au fost dezbateri intense cu privire la o posibilă gaură bugetară consistentă și nevoia de a ajusta cheltuieli bugetare. Practic, de a intra într-o perioadă de austeritate pentru sectorul bugetar, foarte păguboasă perioadei electorale care urmează anul următor. Este reală această problemă?

Sigur că este reală această problemă. Și foarte costisitoare, mai ales pe termen lung. România funcționează pe o gaură în bugetul statului încă de prin 2018, când am intrat în procedură de deficit excesiv (când am depășit acel 3% din PIB, cu 3,3% deficit în acel an). Deficit care a fost apoi accentuat de crizele pe care le-am parcurs în ultimii ani. De la această situație care s-a permanentizat și s-a acutizat pornim discuția. Acest deficit este rezultatul unor cheltuieli mult prea mari față de ceea ce încasează fiscul din economia reală prin sistemul fiscal, completat de veniturile nefiscale și din sumele nerambursabile care vin de la UE. Deficitul se acutizează atunci când veniturile se contractă semnificativ sau când cheltuielile cresc semnificativ față de ceea ce s-a programat inițial. O problemă aparte reprezintă prognozele mult prea optimiste privind veniturile bugetare pe baza cărora se construiesc bugetele anuale. Merită să amintim și metoda oarecum întoarsă cu susul în jos, în care acomodăm veniturile la cheltuieli (prin supraestimarea lor nerealist) și nu invers.

Veniturile pe care le încasează fiscul reprezintă un barometru foarte bun cu privire la modul în care evoluează și performează sectorul privat. În plus, oferă o imagine foarte bună asupra percepției contribuabililor cu privire la bunurile publice întoarse către acesta de instituțiile statului. Totodată, reflectă performanța autorităților fiscale de a impune egalitatea tuturor în fața legilor fiscale, prin aplicarea aceluiași regim și aceluiași tratament, fără discriminare. Fenomene ca evaziunea fiscală, contrabanda și comerțul ilicit cu bunuri contrafăcute afectează direct conformarea fiscală a celor care nu au nici abilitatea, nici susținerea și nici dorința de a face astfel de lucruri.

Deficitul excesiv (sau gaura din buget de care se tot vorbește în zilele acestea) este foarte periculos, mai ales când devine un fenomen pe termen lung și mai ales în contextul inflaționist de astăzi. Practic, acest deficit excesiv alimentează inflația și prelungește diminuarea ei (în ciuda măsurilor de politică monetară, care nu poate rezolva singură rapid inflația). Este una din cauzele inflației, prin deficit aducându-se din viitor resurse (prin datorie publică) care să fie cheltuite astăzi, cele mai multe cheltuieli bugetare nefiind investiții generatoare de venituri viitoare și cu efect de antrenare puternic în spate, ci cheltuieli pentru consum final (asistență socială, salarii în sectorul bugetar, pensii etc.). Adică, mai pe scurt, prin deficitul excesiv pe care îl creează de ceva timp, guvernul împrumută din viitor resurse pe care le alocă unor consumuri prezente pentru care nu există capacitate internă de producție (de aici și deficitul comercial imens care mai temperează însă inflația). În plus, când acest deficit se finanțează masiv de pe piața locală, apare o presiune asupra dobânzii, statul concurând pentru capital cu sectorul privat. Adică, în paralel, se reduce accesul la capital al celor care ar trebui să ofere un răspuns inflației și deficitului comercial extern, prin producție locală.

Este reală performanța mai slabă a fiscului din ultima perioadă? Cifrele, din păcate, reflectă din plin acest lucru. Veniturile bugetare totale au ajuns în 2022 la 466 miliarde lei, față de 380 miliarde lei în 2021 și 323 miliarde lei în 2020. Nominal vorbind, creșterea este consistentă, de 17,7% în 2021 și de 22,75% în 2022. Din păcate, dacă dăm deoparte inflația (principala cauză a creșterii încasărilor la bugetul de stat în 2022), observăm că veniturile bugetare au avut o creștere reală mult mai modestă în 2022 față de 2021 cu circa 5-6% (ritmul real de creștere fiind de circa 13% în 2021, față de doar 7% în 2022). Această încetinire nu poate fi pusă exclusiv pe seama pandemiei din 2020, situația pandemică continuându-se în bună măsură și în 2021.

Figura 1: Evoluția valorii nominale a veniturilor totale la bugetul de stat

  

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice din România, 2023

Este clar că această încetinire a ritmului cu care fiscul încasează veniturile fiscale necesită o mai mare atenție pentru că vedem încetiniri semnificative pe toate taxele și impozitele principale care formează bugetul de stat: la accize, încetinirea este de la 12,27% la 2,4% pe valori nominale; la TVA, încetinirea este de la 30,47% la 18,6% pe valori nominale; la impozitele și taxele pe proprietate încetinirea este de la 10,3% la 4,19% pe valori nominale; la contribuții de asigurări ritmul a încetinit de la 13,58% la 9,75% pe valori nominale. De fapt, dacă dăm deoparte rata inflației din 2022 și 2021 și refacem ritmurile pe valori reale, observăm scăderi sau stagnări pe majoritatea taxelor și impozitelor care formează astăzi bugetul de stat. Singurele creșteri au fost la impozitul pe profit și la impozitul pe salarii, creșteri care însă sunt și în acest caz sub rata inflației în ambele cazuri. Soluția de compromis pentru a echilibra această situație complicată a colectării a fost una periculoasă: creșterea ponderii veniturilor nefiscale în buget (din companiile de stat și din fonduri nerambursabile). Aceste venituri sunt însă foarte volatile și nu au o predictibilitate foarte bună pentru a construi un buget de dezvoltare pe baza lor (veniturile nefiscale au avut un ritm de creștere de 51% în 2022, față de doar 51,38% în 2021).

Din păcate, această situație și aceste schimbări structurale în bugetul de stat se acutizează în 2023 (Figura 2) . Temperarea inflației va pune presiune pe valorile nominale ale încasărilor de taxe și impozite care vor trebui să alimenteze cheltuieli care nu au scăzut față de 2022. Dimpotrivă, au crescut consistent. Dacă în primele două luni ale anului trecut (războiul nu începuse încă, inflația încă nu avea efectele înregistrate la nivelul întregului an) veniturile bugetare erau cu 27,9% mai mari decât în 2021, în 2023 creșterea este redusă la mai puțin de o treime (8,33%). Pe veniturile fiscale încetinirea este și mai problematică: în 2022, pe primele două luni ale anului, încasam cu 35,21%, în 2023 încasăm cu doar 4,85% mai mult. Încetinirea ritmului cu care fiscul colectează taxe și impozite (de circa 6 ori) ar trebui să dea de gândit și să genereze niște măsuri și acțiuni urgente. Mai ales că acest lucru se întâmplă în condițiile digitalizării fiscului și a conectării caselor de marcat la serverele ANAF. Slaba colectare arată că problemele sunt în altă parte și că cei care până acum plăteau taxele corect o fac și în continuare. 

Figura 2: Evoluția valorii nominale a veniturilor totale la bugetul de stat pe primele două luni ale anilor 2021-2023

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice din România, 2023

Figura 3: Dimensiunea economiei subterane la nivel internațional

Sursa: Parlamentul European, Directoratul General pentru Politici Interne, 2023

Direcția pe care poate astăzi acționa cu mai multă atenție Ministerul Finanțelor Publice este zona de evaziune fiscală și zona de comerț ilicit cu bunuri contrafăcute (contrabanda). Deși performanțele fiscului în cele două domenii sunt evidente în ultimii ani, este obligatoriu ca eforturile să fie intensificate. Conform rapoartelor internaționale, România rămâne în topul țărilor cu cea mai mare economie subterană din regiune și din UE, în bună măsură aceasta datorându-se și evaziunii fiscale (Figura 3). 

Figura 4: Componentele economiei subterane din România

Sursa: Parlamentul European, Directoratul General pentru Politici Interne, 2023

Cea mai mare parte din economia subterană, estimată pentru România în 2022 la 33% din PIB, se datorează autoconsumului (38%), evaziunii pe impozitele indirecte (TVA și accize – 25%) și neconformării fiscale (14%). Ultimele două se află în conexiune directă cu politicile Ministerului Finanțelor Publice. O linie de acțiune care ar mai îmbunătăți conformarea fiscală ar fi rezolvarea haosului legislativ în domeniul fiscal, simplificarea și mai mult a procedurilor de raportare și de declarare a impozitelor, consolidarea taxelor (reducerea numărului de taxe plătite de contribuabili) și eliminarea tuturor excepțiilor la legea fiscală (mai ales pe partea de TVA). În plus, este important ca autoritățile fiscale să se raporteze mai bine la puterea financiară a contribuabililor atunci când setează sau modifică nivelul taxării. Nu în ultimul rând, transparentizarea cheltuirii acestor taxe dar și predictibilitatea lor sunt esențiale pentru conformarea fiscală.

O altă direcție, mult mai importantă, este combaterea cu o eficiență sporită a celor două fenomene care explică în bună măsură nivelul redus de colectare, mai ales pe TVA și pe accize: evaziunea fiscală și comerțul ilicit cu produse contrafăcute (contrabanda) – mâine, să nu uităm, este și Ziua Națională împotriva Traficului Ilicit, pentru că traficul ilicit este pus de mai multă vreme pe agenda de priorități a țării. Astăzi, ne aflăm pe locul 4 (după economii mari ca Italia, Franța și Germania) cu o diferență de TVA (gap) de circa 7,4 miliarde Euro, la 65% din cel al Germaniei, jumătate din cel al Franței și 1/3 din cel al Italiei, aflată pe primul loc. Conform estimărilor, România pierde anual cam 40% din TVA-ul pe care ar trebui să îl colecteze din economia reală (VAT Gap report 2022)

În concluzie, gaura din buget este cât se poate de reală și are toate perspectivele să fie mai mare în perioada următoare dacă nu se iau măsurile care se impun. Ajustarea de cheltuieli nu poate fi semnificativă într-un an ce precede anul electoral și într-o perioadă în care toate veniturile populației au fost grav afectate de inflație. Pentru a evita o austeritate de proporții și o posibilă contracție economică, autoritatea fiscală trebuie să fie mult mai implicată decât a fost în ultima perioadă. Are un rol nebănuit în aceste vremuri interesante.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp