Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Greaua împerechere a statului cu capitalismul

Cristian Tudor Popescu -

Premierul Cîțu anunță că vrea oprirea hemoragiei din sistemul bugetar. Adică scurgerile de bani fără acoperire în produse și servicii.

Pandemia pune în evidență o inechitate veche de 30 de ani între firmele de stat și cele private. În vreme ce firmele private, funcționând în regim de piață concurențială, sunt lovite de evoluțiile economico-sociale rele, cum e pandemia, sectorul de stat năzuiește să rămână neatins. Salarii, sporuri, supersporuri, indemnizații, pensii, trebuie să fie mărite, ca și cum nimic nu se întâmplă, sub lozinca „Ce treabă avem noi cu pandemia?”.

Da, în ceaușism, bugetarii, adică toți cetățenii, n-aveau treabă cu ce se petrecea pe glob. Salariile, ca și prețurile, erau stabilite de partid, nu de piață, n-aveau legătură cu starea economică a României. Dacă guvernul Cîțu ar proceda așa în condițiile de azi, rezultatul ar fi îmbrâncirea României către incapacitate de plată, faliment de țară. 

Aflați și:

Iar sporurile... Cu excepția celor clar justificate de stresul și periculozitatea reale ale muncii prestate, ele sunt un truc din comunism. Potrivit doctrinei, în dictatura de stânga nu era voie să existe diferențe prea mari între lefurile cele mai mici și cele mai mari. Și atunci, pentru că principiul „Noi suntem mai egali decât voi” trebuia să funcționeze, se dădeau sporuri, indemnizații „speciale” pentru „cadrele cu munci de răspundere”. Ele s-au perpetuat până în ziua de azi, fără justificare în muncă.

Așa se face că toate analizele de profitabilitate pe firme de stat și private indică faptul că principala producție a celor de stat o constituie pierderile, mult mai mari decât în cazul celor private. În ceaușism nu conta dacă o fabrică lucra în pierdere, totul se topea în „oala” comună a bugetului, iar oamenii își luau salariile. Acum, înseamnă o nedreptate flagrantă ca o companie cu datorii, subvenționată masiv de stat, să dea salarii net superioare sectorului privat, cum vor sindicaliștii de la Metrorex.

Dacă e să sintetizăm în două fraze boala economico-financiară veche a României, acestea sună așa: „În România capitalistă, nu avem capitalism de stat. Sectorul bugetar rămâne comunistoid”.

Pentru cei care au trăit decenii în comunsim, privat înseamnă capitalist, iar stat înseamnă tot ceva comunist. Nu e conștientizată noțiunea de capitalism de stat. Există capitalism privat și capitalism de stat. Într-o țară de piață liberă, companiile de stat trebuie să funcționeze pe criterii de rentabilitate, aidoma celor private, doar că managerul e statul. 

Prin urmare, măsurile anunțate de premierul Cîțu sunt necesare și trebuiau aplicate de mult, dinainte de pandemie. Dar sunt ele și drepte?

Ce zic oamenii când guvernul Cîțu taie vouchere de vacanță, indemnizații de hrană, reduce gratuitățile de transport pentru studenți, mărește pensiile doar cu rata inflației și, în schimb, se spală pe mâini de pensiile speciale monstruoase, pe care le împinge în Parlament, unde puterea și opoziția se vor bate care dintre ele să le desființeze până la Sfântul fără moaște, Stântu-Așteaptă?

Și poți să vorbești de eficientizarea concurențială a sectorului de stat fără să-ți crape obrazul, când „nepoatele” liberale sunt plantate prin tot bugetul, nu numai la Apele Române Bârlad sau în administrația Spitalului din Cluj?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

David Popovici 2024 / sursa foto: Profimedia

David Popovici face parte din categoria celor care fac performanțe care ne tulbură și ne bucură în aceeași mișcare. Nu doar pentru că înoată foarte repede, uneori mai repede decât toți oamenii care au înotat vreodată, dar și pentru că succesul lui ne pune într-o situație ușor incomodă, de a încerca să deslușim cum a fost posibil. Când apare un astfel de sportiv, avem tendința să-l numim „fenomen”. Cuvântul este măgulitor, dar are și calitatea de a ne scuti de o anchetă pentru a dobândi înțelegere și explicații. Pentru că un fenomen este ceva ce survine, prin urmare nu trebuie să știm cine l-a produs și în ce condiții. Îl consemnăm, eventual ne minunăm, dar nu-i cerem socoteală.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon ,,Tera” -  o grădină creată pentru dimineți lungi și seri fără program

Există grădini care par construite pentru fotografii și există grădini care te fac să uiți unde ți-ai lăsat telefonul. Tera face parte din a doua categorie. Este genul de loc în care cafeaua de dimineață durează cu douăzeci de minute mai mult decât ai plănuit, iar cina se încheie doar când se sting luminile din pergolă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Vacante romani litoral / sursa foto: Profimedia

Șapte zile de vacanță pe an au ajuns inaccesibile pentru 61,4% dintre români, potrivit datelor Eurostat citate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism. Iar problema începe să se vadă tot mai clar și în felul în care ne facem concediile: mai puține nopți, mai mult extrasezon, Early Booking, Last Minute și o vânătoare permanentă de „value for money”.

Citește mai mult