Analistul financiar Iancu Guda a pledat pentru responsabilitate financiară și a exemplificat cu o experiență dintr-un restaurant unde a auzit lamentările unei familii cu privire la rata pentru un credit și costul unei cine, în timp ce comandase preparate scumpe.
„Eram cu familia, noi am mâncat acasă și am mâncat desertul în oraș. Și lângă noi erau atât de aproape, încât nu am putut să nu aud - se plângeau de dobânzi, de rată la credit, și au luat steak de ton, friptură de ton, friptură de vită, cu antreu, cu desert. Au dat 600 de lei și se plângeau cum poate să coste atât de mult. Deci ei vor plăcere, dar nu își asumă... Hai să ne comportăm cu responsabilitate, în linie cu ceea ce ne dorim cu adevărat, nu doar plăcerea pe termen scurt.”, a spus Iancu Guda, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Analistul financiar a subliniat diferența între risipă și investițiile pe termen lung, făcute pentru familie. „La risipă vezi brandul pe tine, un tricou alb, scrie pe el 200 de euro. La cheltuială vezi utilitatea, la investiții nu vezi nimic. O lună, două, trei, doi ani, dar în 10 ani îl văd pe copilul meu că se duce unde merită și poate să demonstreze, îi ofer aripi. Ce poate să fie mai frumos! Nu economisim din lăcomie sau din zgârcenie, economisim din dragoste pentru familia noastră. Iar mai frumos decât asta nu poate să existe nicio plăcere pe termen scurt”, a explicat Iancu Guda.
El a încurajat românii să își prioritizeze cu grijă cheltuielile și să se concentreze asupra investițiilor pe termen lung. Totodată Iancu Guda a vorbit despre importanța amânării plăcerilor, subliniind că acest lucru poate aduce satisfacții mai mari în viitor.
„Eu mai am puțin și îmi iau, la 40 de ani, un SUV plătit din banii mei, nu de mine. La 30 de ani puteam să pun 100.000 de euro într-o mașină - eram obsedat de un SUV - dar am zis nu, îi dublez și îmi iau la 40 de ani, cadou făcut de banii câștigați de banii mei. Și uite așa, pe termen scurt îți mai amâni plăcerea”, a pledat el pentru răbdare, disciplină, perseverență, avertizând că orice pierdere, fie că e a unei companii, fie că este în familie, în final vine cu un cost: lipsa independenței financiare.
Întrebat dacă dă bani la cutia milei, Guda a spus că momentan contribuie cu a zecea parte din randamentul investițiilor pe care le are și a subliniat că o persoană care ajunge la prosperitate poate avea un mai mare impact în ajutarea celor din jur. El a prezentat exemplul unei persoane cu avere de mai multe milioane de euro, care donează în întregime randamentul obținut din investiții, pentru sprijinirea comunității, iar acest gest, conform lui Guda, reprezintă adevărata prosperitate care devine completă atunci când este împărtășită cu cei din jur.
„A zecea parte din randament, momentan, deci din ce fac banii mei pentru mine, Pentru că momentan sunt, spun eu, independent. Nu sunt cu adevărat prosper. Prosper înseamnă că am ajuns în familia noastră ca din randament să putem să ne acoperim cheltuielile, deci dacă nu mai muncesc o zi din viața mea, suntem bine, din perspectiva cheltuielilor. Dar am aspirații și mai mari, și aspirația mea nu este doar ca familia mea să aibă stabilitate, căci binele este relativ, dar vreau să am un impact în România și atunci pot să donez tot ce fac și să rămân la același nivel. Eu prefer să fiu mai întâi egoist, ca să pot să fiu maxim de altruist. Până la urmă și Mântuitorul ne învață: iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Școala ne zice că altruismul e opus egoismului, egoismul e negativ, iar altruismul pozitiv. Nu, ambele sunt bune. Fii egoist, investește în tine, nu dona totul, ca să-ți crești tu nivelul, ca să poți face mai mult, ca după aceea să donezi. Când ajungi prosper, poți să și donezi din randament. Familia noastră este între independență și prosperitate. Știu un om, vorbeam recent, are mai multe milioane de euro doar din randament și donează tot. „Păi ce să fac, Iancule, că am sute de milioane de euro. Mi-ajunge mie. Vreau să îi ajut pe cei din jurul meu". Deci când poți să donezi tot randamentul, atunci cu adevărat ești prosper”, a spus Iancu Guda.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In general, e bine sa investesti, sa economisesti dar independenta financiara nu poate fi obtinuta intr-o singura generatie pentru ca intervin diverse evenimente neprevazute care pot influienta negativ randamentele. Probabil, in 3-4 generatii, s-ar putea ca stranepotii mei, daca aleg sa traiasca cumpatat si continua sa investeasca, posibil sa castige suficient din investitii incat sa nu fie obligati sa munceasca. Posibil! Nu cert!
Ce fac ceilalti nu e preocuparea dvs. Cum traiesc, cum isi cheltuiesc banii, pe ce si de ce. Nu-i cunoasteti. Stiu oameni cu foarte multi bani (si nu sunt din Romania) care se vaicaresc mereu cat ii costa factura la lumina sau cumparaturile la magazin. Asa sunt ei.
Toate sfaturile astea inepte nu au nicio justificare. La noi nu exista analize inteligente vizavi de economie, evolutii, tendinte. La noi primesti sfaturi care vin fara sa le ceri si care nu au nicio legatura cu viata ta. La noi orice analiza trebuie sa fie plina de panica, isterie si aducatoare de vesti foarte proaste. Cedezi nervos, efectiv, pentru ca din Romania nu mai vezi nimic frumos sau bun.
Iar finalul e apoteotic:
„... dar vreau să am un impact în România și atunci pot să donez tot ce fac și să rămân la același nivel. Eu prefer să fiu mai întâi egoist, ca să pot să fiu maxim de altruist. Până la urmă și Mântuitorul ne învață: iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Școala ne zice că altruismul e opus egoismului, egoismul e negativ, iar altruismul pozitiv. Nu, ambele sunt bune. Fii egoist, investește în tine, nu dona totul, ca să-ți crești tu nivelul, ca să poți face mai mult, ca după aceea să donezi. Când ajungi prosper, poți să și donezi din randament. Familia noastră este între independență și prosperitate...”.
Wow! Tare.
P.S. Sa va dau si eu un sfat financiar: nu donati chiar tot randamentul ca nu se stie niciodata. La ce vremuri traim nu se stie cand va ajnge painea 100 de lei sau 1 kg de carne, un ghiul. E bine sa donezi lunar sau periodic o suma de bani pe care ti-o permiti fara a crea un gol sau probleme bugetului familiei, nu trebuie sa epatezi. Acum, fireste, dvs sunteti foarte prosper. Nu trebuia sa ne-o spuneti ca ne gandeam si singuri.
„Știu un om, vorbeam recent, are mai multe milioane de euro doar din randament și donează tot”. Unde doneaza? Ca oamenii aia ca sa construiasca un spital au primit donatii de la peste 350.000 de persoane fizice si 7.000 de companii. Au avut nevoie de 43 de milioane de euro. Proiectul s-a intins pe 8 ani. Din 10 randamente, se rezolva.
Cu cateva randamente din astea ies din saracie o gramada de scoli, de copii, de batrani care traiesc la azil de pe o zi pe alta. In Romania, ca nu e Africa, cateva milioane de dolari donate anual s-ar vedea.
Uite asa am ajuns noi din urma Japonia. Cum le merg afacerile unora de le ploua cu milioane de euro intr-o Romanie ajunsa aproape in pragul falimentului personal la peste 50% din populatie?
„4 milioane de români trăiau anul trecut în sărăcie (INS)
Unu din cinci români (peste 20%) trăia anul trecut în sărăcie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cei mai săraci sunt copiii și tinerii cu vârsta până la 24 de ani.
Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 51,5%. Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.
În anul 2022, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 24,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale, faţă de anul anterior”. - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/4-milioane-de-romani-traiau-anul-trecut-in-saracie-ins-2583041
Ma uimeste desprinderea de realitate a unor persoane destul de tinere care ajunse intr-un varf de scara sociala spun niste lucruri incredibile. In afara de cateva companii din IT, servicii, comert care isi pot justifica milioanele, in rest? Desigur, cunostinta dvs nu face parte din rest.
„România are aproape 91.500 de milionari în dolari. Dintre aceştia, 1.828 de oameni, doar 2%, sunt consideraţi foarte bogaţi, cu averi de peste 30 de milioane de dolari fiecare. Cei mai mulţi „superbogaţi“ din regiune, chiar şi peste Polonia, o ţară cu o populaţie dublă
În Cehia sunt circa 600, iar în Ungaria 235”. - https://www.zf.ro/companii/romania-aproape-91-500-milionari-dolari-dintre-acestia-1-828-oameni-21675501
Si familia Pascu (accidentul din 2Mai) face parte din superbogatii Romaniei. Ei catre cine doneaza?
„Vlad Pascu, tânărul care a condus drogat și a omorât doi oameni în 2 Mai, cere să fie judecat în libertate”. (acum cateva ore in urma)
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/vlad-pascu-tanarul-care-a-condus-drogat-si-a-omorat-doi-oameni-in-2-mai-cere-sa-fie-judecat-in-libertate-2641531
Ei s-ar putea sa doneze catre institutiile statului.