Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Guvernul încearcă să convingă Bruxellesul că bugetul 2017 nu e fake news

Ministrul Finanțelor Viorel Ştefan a explicat la Antena 3 că execuţia bugetară pe primele două luni ale anului arată un excedent bugetar şi că veniturile urmează să crească. Oficialul de la Finanțe se arată optimist în ce privește respectarea țintei de deficit bugetar la final de an și spune că va trimite calculele și la Bruxelles. 

„Pe calculele lor (ale Comisiei Europene - n.n.) iese 3,6-3,7%. Noi credem că putem să facem 3% și, așa cum arată execuția la trimestrul unu, sunt convins că ne încadrăm în 3%. Mai rămâne să găsim argumente convingătoare și pentru Comisia Europeană și ne străduim să trimitem acest lucru la Bruxelles până în 25 aprilie, astfel încât la prognoza de primăvară pe care o face Comisia să fie luate în calcul aceste argumente și poate își revin și ei și vor recunoaște că noi avem dreptate încă o dată”, a spus ministrul Finanțelor.

Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network, crede că, după cum arată execuția bugetară pe primele două luni, programul de guvernare a fost respectat doar în ce privește creșterea salariilor și a cheltuielilor cu ajutoarele sociale.

„Singurele lucruri care au fost respectate din programul de guvernare au fost creșterea salariilor cu 13% și creșterea cu 9% a cheltuielilor cu ajutoarele sociale”, este de părere Radu Georgescu.

Datele macroeconomice din primele două luni ale lui 2017 sunt în opoziție puternică cu promisiunile din programul de guvernare, crede Radu Georgescu.

„Pentru a putea susține creșterile de salarii și pensii promise în 2017, planul de guvernare se bazează pe creșterea absorbției de fonduri de la Uniunea Europeană, creșterea investițiilor făcute de stat, pe creșterea consumului intern și pe creșterea veniturilor. Numai că absorbția fondurilor europene în primele două luni a scăzut cu 35% față de primele două luni din 2016. Investițiile statului în infrastructură au scăzut în primele două luni cu 16% față de aceeași perioadă din 2016”, a explicat pentru Republica.ro reprezentantul CFO Network.

În opinia acestuia, consumul intern, care a reprezentat motorul creșterii economiei României din ultimii ani, dă semne de încetinire. „Cifra de afaceri cumulată a magazinelor care vând către populație a scăzut în ianuarie cu 24,9% față de decembrie 2016, fiind cea mai mare scădere în ultimii doi ani. Veniturile statului au scăzut în primele două luni cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2016, deși era prognozată o creștere accentuată. Singurele lucruri care s-au respectat din programul de guvernare au fost creșterea salariilor cu 13% și creșterea cheltuielilor cu ajutoarele sociale de 9%”, a declarat Radu Georgescu. 

ANAF a anunțat luni o depășire a încasărilor cu 1,3% a veniturilor bugetare pe primul trimestru, față de perioada similară din 2016, sugerând că încasările din luna martie au compensat într-o oarecare măsură încasările reduse din ianuarie.

„Pe fondul implementării măsurilor de îmbunătățire a colectării și conformării voluntare, ANAF a reușit să realizeze un total al veniturilor bugetare în trimestrul I 2017 în cuantum de 50.423,1 mil.lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 1,3% - indice nominal, respectiv 631,3 mil.lei în cifre absolute mai mult față de perioada similară a anului 2016 (49.791,8 mil.lei).

Precizăm că totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18.429,3 mil.lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% - indice nominal, respectiv 904,7 mil.lei în cifre absolute mai mult față de perioada similară a anului trecut (17.524,6 mil.lei)”, potrivit unui comunicat al ANAF.

Pentru 2017, bugetul de stat prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • bluenavy check icon
    "Noi credem si suntem convinsi. Mai ramane sa gasim argumente convingatoare."
    Pfui, a naibii logica asta. Convinsi in baza a ce, daca nu de argumente convingatoare?
    • Like 0
  • check icon
    Am trei aspecte de evidenţiat.

    Primul este că bugetul pe 2017, chiar şi pentru un nespecialist, pare mult mai generos decât posibilităţile economice ale României, fiind făcut mai mult din jocul cifrelor decât pe baze reale. Sper să mă înşel, nefiind specialist.

    Al doilea, niciun guvern din 1992 încoace n-a fost în stare să continue ce a început anteriorul. Toţi au şters tabla şi au luat problema de la capăt. Nu-i de mirare că am ajuns în halul în care suntem astăzi. Singurul aspect unde s-au înţeles cu toţii, a fost devalizarea economiei naţionale. Acolo au mers pe aceeaşi mână.

    Al treilea aspect este că Antena 3 a devenit pentru Dragnea ceea ce B1 TV era pentru Băsescu. Greţos! Era o vreme în care consideram A3 ca fiind un post de ştiri bun. Din păcate, totul se schimbă.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult