Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Hotel de 5 stele, aceleași prețuri ca în sezonul estival, dar ce diferență uriașă în doar câteva luni: tocmai am înțeles cum se spune în bulgărește „Iarna nu-i ca vara”

Pește la gheață

Foto: Guliver Getty Images

Speriați de o ieșire pe Valea Prahovei și implicit de orele pierdute în trafic care vin la pachet, anul acesta am dat muntele pe mare. Așa că am „trădat” România plecând la vecinii bulgari. Drum lejer, pe una din puținele autostrăzi ale noastre, și în aproximativ trei ore am ajuns la destinație.

Hotelul ne era cunoscut, l-am vizitat și astă vară și am fost încântați de el: poziționare bună, confort, servicii complete.

De data aceasta ne-am trezit într-un hotel de cinci stele, cu renume, unde parcarea era plină de mașini din România (mare parte din București), plătind aceiași bani ca și astă vară, dar primind servicii total diferite.

Diferența dintre astă-vară și acum a fost ca de la midii nature... la aripioare de pui. Probabil o fi sezonul, ne-am spus resemnați...

Acum ce să zic? Poate am avut așteptări prea mari?

Dar parcă și serviciile s-au schimbat, ca de la vară la iarnă.

Acum am fost „vânați” tot timpul în restaurant, de fiecare dată veneau să ne întrebe numărul de copii de la masă (deși îl mai declaram o dată la intrarea în restaurant).

Un alt lucru care ne-a surprins a fost lipsa băuturilor la cină. Am fost anunțați din prima seară că avem doar un pahar de apă inclus în prețul cinei. Ce scârțari! ne-am gândit. Și apa o primeai doar dacă dacă specificai că știi de gratuitatea ei, altfel o plăteai. Oricum, s-a rezolvat repede și dilema asta. După prima seară a dispărut dozatorul de apă, pe motiv că s-a defectat. Apoi ne-au adus apă în carafe de la chiuvetă.

A treia seară, bulgarii au trecut în ofensivă: ne-au adus apă îmbuteliată direct cu nota de plată.

Acum nici nu prea mai aveai după ce să bei apă. Astă vară ne-au luat ochii cu pește proaspăt, midii de tot felul, preparate gustoase. La un moment dat au făcut exces de zl, aducând un rechin întreg din care iți felia elegant un bucătar. De data aceasta nimic... nu tu meniu de sărbătoare (având în vedere numărul clienților din România aș fi făcut ceva pentru ei), nu tu abundență, doar cartofi și carne (porc și aripioare de pui). Or fi auzit ei că asta ne place nouă. Deh, sezonul, am gândit din nou.

Doar că trăgând linie, ceva nu ne-a ieșit la socoteală.

Așa cum vă spuneam, prețul mesei a fost identic în ambele perioade și atunci am încercat să găsesc o explicație de unde această schimbare. Ar fi normal ca, plătind aceeași sumă de bani, să primești aceleași servicii.

Mi-am dat seama că în vară românii erau o raritate în hotel, iar acum aveam o pondere de cel puțin 90%. O fi avut de-a face cu asta sau iar cu sezonul?...

Oricum ar fi, au mers și ei pe principiul : „Las' că merge și așa...” Sau poate că noi, românii, am dus așa o vorbă pe litoralul bulgăresc cum că mâncăm mult și prost?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Aici te plângi de condiții, nu putem rezolva problema.
    Acolo ai facut reclamație?
    Nu rezolvă problema constatările; ceva acțiune?
    • Like 0
  • asa le trebuie conationalilor ahtiati dupa all inclusiv ieftin la inapoiatii de bulgari. Inmatriculam masini la ei, le umflam buzunarele cu banii nostrii primind umilinta si bataie de joc! Mi se face scarba!
    • Like 1


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult