Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ianis Hagi putea să cheltuiască banii părinților în concedii scumpe și să devină o vedetă de plastic. A ales să muncească

Gheorghe și Ianis Hagi

Anul 2000, acum 20 de ani. Tatăl alături de fiul său. Numele lor, Hagi. Gică, tatăl, îl privește pe fiu, Ianis, care este doar puțin mai înalt decât mingea cu care se joacă, îl îmbrățișează și intră în teren. Indiferent pentru ce echipe a jucat, Hagi a reprezentat mereu România.

Trec anii și în diverse interviuri îl vedem pe Gică cum explică despre starea în care a ajuns fotbalul românesc, iar în fundal se observă un puști care bate mingea și care în pauzele pe care le face declară că își dorește să devină fotbalist, ca tatăl său, același puști care atunci când avea doi ani era îmbrățișat de tatăl său înainte de a intra în teren și a da totul pentru România. 

Ianis a crescut, a evoluat pentru Viitorul, apoi a plecat de acasă, s-a transferat în Italia, la Fiorentina. S-a întors din nou acasă, a continuat la Viitorul, apoi a plecat din nou peste hotare, la Genk, în Belgia. Două experiențe nefericite, în străinătate, care nu l-au demobilizat.

Între aceste transferuri, o experiență care va rămâne în mentalul colectiv drept cea mai bună performanță a unei echipe a României U-21, la campionatul european, unde Pușcaș, Radu, Hagi, Cicâldău, Man sau Coman, au ajuns în semifinalele competiției.

Parcursul acestui băiat este unul excepțional, poartă greutatea unui nume mare pe umerii săi, Hagi, oamenii au așteptări de la el, cu toții ne dorim să strigăm numele Hagi în stradă, iar aici nu este vorba despre fotbal, nici măcar despre sport nu este vorba, ci despre mai mult, ci despre renașterea spiritului de prietenie, despre a câștiga atunci când toți sorții îți sunt potrivnici, a te ridica și a demonstra față de cei ce te iubesc și te-au susținut mereu, că poți reuși când corul „lăudătorilor” nu îți dă niciun fel de șansă.

Câte articole au fost publicate, câți „specialiști” s-au pronunțat, câte previziuni sumbre la adresa acestui copil am ascultat în ultimii 2-3 ani?

Între timp, Ianis s-a transferat în Scoția, la Glasgow Rangers, a avut niște meciuri foarte bune în tricoul celor de pe Ibrox Park. În ambele manșe, cu Sporting Braga, a avut o contribuție decisivă. Rangers s-au calificat datorită golurilor și paselor decisive ale lui Ianis. Pasă decisivă, Hagi, un pleonasm.

Ianis este un jucător care șutează bine cu ambele picioare, dar are și o viziune foarte bună a jocului, priviți reluarea golului marcat de către Rangers, pe terenul echipei Sporting Braga, cu încetinitorul dacă se poate. Priviți cum Ianis își vede coechipierul, aflat la 30 de metri distanță, și decide și îi paseze, da, copile, ești Hagi. Ai făcut ceea ce ar fi făcut probabil și Gică.

Exemplul lui Ianis este cel al unui copil care avea posibilitatea de a merge pe orice alt drum, dar a ales să devină fotbalist. Ianis poartă un nume mare, Hagi, iar asta se vede cu ocazia fiecărui interviu pe care îl acordă, mult bun simț, un zâmbet ștrengăresc și bucuria de a juca fotbal.

Ianis a crescut frumos. Acest copil ar trebui să fie dat drept exemplu tinerei generații. Da, provine dintr-o familie înstărită, avea posibilitatea să cheltuiască banii părinților în concedii scumpe, să devină o vedetă de plastic, precum cele prezentate în media ca fiind unele de succes. Dar nu, Ianis a decis să muncească, să meargă în cantonamente, să se trezească la 6 dimineața și să se antreneze pentru a deveni un fotbalist bun, așa cum ne declara la mijlocul anilor 2000, când avea 8-9 ani.

Nu suntem niciunul în măsură să îl criticăm sau să îi dăm sfaturi acestui băiat, nu avem acest drept moral. Ianis a făcut alegeri pe care mulți dintre reprezentanții generației sale nu le-ar fi făcut. Îmi aduc aminte de reacția lui Gică, atunci când juniroul a marcat de două ori în prima manșă a meciului cu Braga. Extraordinară! Reacția unui părinte împlinit, mândru de copilul său. Nu îl mai îmbrățișează, dar lui Gică i se vede mândria în ochi.

Iar dacă vreodată vei citi ceea ce scriu aici, Ianis, îți doresc sincer să îți poți depăși părintele, va fi greu, dar ești la început, ai toată cariera în față. Mult succes, puștiule...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Prea putine articole pline de incarcatura pozitiva. Din pacate, ne plac laturile de tot felul.
    • Like 0
  • Nu este corecta exprimarea referitoare la sportivi,,au reprezentat România,au jucat (luptat) pt.Romania,etc.Orisicare sportiv ,,lupta"pt. faima,mândria lui la inceputul activității sportive, apoi pt. PROFITUL MATERIAL. Așa că nu mai bateți moneda cu ,,reprezintă tara".
    • Like 1
  • Iata glorificarea unui exemplu cras de nepotism si de ambitie nemasurata a unui tata despotic. Ianis e un jucator mediocru, nepregatit mental pentru sarcina cosmica pe care parintele sau i-a aruncat-o pe umeri. Faptul ca s-a facut fotbalist nu este catusi de putin laudabil pentru un individ care are la dispozitie o echipa de fotbal. In logica asta am putea fi toti apreciati pentru ca nu am devenit criminali in serie. Daca s-ar fi facut doctor, artist sau orice altceva, caci situatia materiala a familiei ar fi permis orice incercare, atunci poate am fi avut un motiv patent de admiratie. Ramanarea insa in orizontul stramt al fotbalului unde e tinut captiv de catre tatal sau, denota doar faptul ca s-a ales de catre ambii calea cea mai facila. O cale nedemna de publicitatea agresiva la care publicul roman este expus pana la radiere. Genul acesta de publicitate facut in jurul mezinului este genul de pubilicitate facut pentru a vinde un produs nu este nicidecum o publicitate generata de excelenta sau merit. Deschideti azi, orice site de sport romanesc si veti gasi articole goale, despre “golurile” Marelui Fotbalist. Republicarea acestui articol urmeaza, de altfel, acelasi trend. Va rugam sa nu ne mai luati de prosti, distingem culorile si singuri!
    PS. Ii doresc lui Ianis tot binele din lume si chiar sa devina fotbalistul care tatal lui crede ca este sau mai degraba vrea sa fie, caci ma indoiesc ca Gheorghe Hagi nu se pricepe la fotbal.
    • Like 1
    • @ Florin Coman
      ,,Ianos Hagi jucător mediocru". Nu mă pricep la fotbal,citesc rareori despre fotbal,am văzut fotbaliști care mi-au placut,alții nu mi-au placut.Nici ,,regele" nu a fost mai bun.Parerea mea.Presa îi face regi,brilianți și alte ,,preamăriri", îi lauda,pe mulți sportivi, că au câștigat din sport ,,milioane" numai și numai din ,,patriotism și dragoste de țară".Nu e o părere,e REALITATEA.
      • Like 1
  • Ianis Hagi a facut fotbal si face pentru ca are cine sa ii sustina visul cu bani. Cati nu ar face performanta daca ar avea un tatic care ii spune fa ce vrei ca tati poate sa te sustina. La fel si fata lui Hagi, actorie in New York
    • Like 1
  • Un copil bine crescut, calitatea și exemplul părinților contează mult dar din păcate la noi presa în mod special dar nu numai promovează pițopoanca și cocalarul ca modele de reușită în viață. Aveți dreptate, Hagi jr. ar fi un exemplu de urmat, merită.
    • Like 1
  • Trebuie sa vorbesc cu Isarescu sa-l puna pe bancnota de 500 de lei. Pai nu se mai poate frate. Avem asemenea eroi iar noi stam cu mâinile în sân?Nu a-ti vazut ca a dat gol? Ce mai asteptati?Ianis ne reprezinta. Hagi e Romania.
    • Like 1
    • @ Cornel Cancel
      Intrucat in articol e vorba despre fotbal, ai fi putut, draga anonim, sa te intitulezi "Corner Cancer".... !
      • Like 1
    • @ Cornel Cancel
      Filbert check icon
      'A-m' vazut c-ar trebui sa mai dai pe la scoala primara inainte sa faci pe spiritualul pe aici.
      • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult
sound-bars icon