Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Iată ce ni s-a întâmplat în doar 3 ani: statistica e nemiloasă

oameni pe strada - 2022

Foto: Inquam Photos/George Călin

În caz că v-ați luat cu alte treburi și ați uitat: în România au murit aproape 900 de mii de oameni în perioada 2019-2021

Suntem la capătul a trei ani 2019 – 2021 – doar doi de pandemie - într-o situație foarte gravă. Iată câteva cifre de la INS:

1. Sporul natural al populației – diferența dintre natalitatea și mortalitatea la mia de locuitori - este în al treilea an consecutiv negativ, de la o micșorare cu peste 57 mii de persoane în 2019 (iată că ne contractăm și înainte de Covid) România a ajuns la una de peste 118 mii în 2020, adică dublu în primul an de Covid și la peste 150 mii în 2021;

2. Peste 250 mii de români au murit în 2019.

3. În 2020 am pierdut aproape 300 de mii de suflete, lipsa de acces în spitale și Covid având o contribuție decisivă. Așadar, 1,5% dintre noi ne-au părăsit în 2020, dacă luăm ca baza recensământul din 2011 - toți știm însă că nu suntem în țara mai mult de 15-16 milioane. În noiembrie și decembrie 2020 au murit cu peste 60% mai mulți români decât în aceeași perioadă din 2019. 

4. Anul 2021, așa cum arată ultimele date, puțin aduse în atenția opiniei publice, este un dezastru. Sporul natural este din nou negativ - populația României s-a contractat cu aproape 150 mii de persoane - și am pierdut aproape 340 mii de români, indiferent de cauză, bineînțeles că lipsa de acces în spitale și Covid au contribuit la tragedie

Așadar, în trei ani, 2019-2021, am pierdut aproape 900 mii de români, și nu numai vârstnici. Ne fandosim cu medicina inovativă și medicina personalizată, uitând că românii mor din cauze de multe ori prevenibile sau tratabile.

Să ne mai gândim la ceva. Începând cu 2030 ies la pensie circa 4,5 milioane de români, „decrețeii”, generația născută în perioada 1967 – 1980, lăsând un gol enorm de populație activă. Atenție însă, este posibil chiar că ritmul de incapacitate datorată bolii, pensionare sau deces al persoanelor de peste 60 de ani să crească, pentru că, așa cum s-a demonstrat în ultimii 3 ani, lipsa prevenției și accesul precar la serviciile medicale cresc riscul de îmbolnăvire și reduc calitatea și durata vieții.

În circa 5 ani, 2016-2020, bugetul alocat sănătății a crescut de la 33 miliarde lei la 60, așadar s-a dublat – Covid înghițind în 2020 circa 5 miliarde din cele 60. La mijlocul acestor 5 ani s-a ajuns deja la sporul negativ din 2019 (deci fără legătură cu Covid) și s-a vorbit până la derizoriu de reformarea din temelii a sistemului.

Să fie clar, nimeni nu vrea să reformeze 10-15 miliarde de euro, bani publici, din care este atât de ușor să te înfrupți. Până doar și simpla interconectare a tuturor rețelelor informatice într-una singură poate da startul reformei. Însă, așa cum vorbea Marcel Ciolacu despre ANAF, este greu să faci digitalizare într-un domeniu și, am adăuga, reforma, cu aceiași oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Casargoz check icon
    Un articol așa de frumos care se termina prost.
    Ce treaba are natalitatea și demografia cu “ interconectarea”
    Va recomand sa citiți de pe net nota se fundamentare LG-97
    • Like 0
  • Natalitatea a scazut de la 2,2 copil/femeie la 1,3 din 1989 pana in 1995 si asa a ramas. Ca sa nu scada populatia, sa ramana un echilibru intre tineri si batrani o femeie ar trebui sa nasca in medie 2,1 copii. A fost un prim-ministru care s-a trezit si a facut cam ce se putea face la acea vreme cand PIB-ul tarii era de doar 36 de miliarde de dolari, fata de 60 in anul 1989. A inceput cu scolile, a facut cateva sali de sport, celor saraci ceva de mancare, un corn, un iaurt. Apoi a promis femeilor ca nu-si pierd serviciul cand nasc si nu vor mai sta doar 3 luni cu bebelusul, le-a dat 85% din salariu timp de 2 ani dupa nastere. In fine, in saracia aia s-a apucat de autostrazi, modernizarea cailor ferate, mult laudata privatizare doar-doar si-o reveni tara si natiunea. A adus PIB-ul la 60 de miliarde dar oricum nu mai valora la fel ca-n 1989. A ajuns cel mai injurat roman si singurul din pozitia sa care a facut puscarie pentru greseala ca l-a santajat p-un mare miliardar, fost tenismen, sa-i sustina financiar campania electorala. Apoi, ceilalti prim-ministrii macar n-au stricat ce a facut acest roman mult hulit. Acum timpul a trecut si cei nascuti in urma cu 20-30 de ani sunt mai putini decat cei care ies la pensie. Ne vom prabusi sub propria greutate ca natiune. Singura solutie este sa ''furam'' tineretul altor natii mai sarace din Asia, cam 1 milion de imigranti indieni. O solutie pe termen mediu ar fi readucerea celor din vest prin reducerea drastica a impozitelor pe salarii.
    Dar probabil ca vom primi in schimb... rachete scumpe platite cu bani grei. Cica alea Patriot costara 4 miliarde, cam cat 20 de catedrale ale neamului, ...scoli/spitale? ...sau 600 km de autostrada sau...
    Oricum o dam, urgia demografica s-a dezlantuit de 30 de ani doar ca abia acum ne-au ajuns primele picaturi de comoditate. Urmeaza furtuna si ne vom uda rau, atat de rau ca apa comoditatii de a nu face copii (aia cu saracia a fost pana-n 2006) se va aduna si se va transforma in viitura inecandu-ne in namolul lipsei tinerilor muncitorilor. Noapte buna natiune, vise...
    P.S. ...un cosmar macar te mai trezeste, din somnul asta nu ne vom mai trezi vii.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Daca acesti domni si doamne vroiau sa faca reforma ar fi facut-o. Dar aproape NIMENI din institutiile de stat nu doreste sa faca reforma pentru ca pe langa anumite interese de grup, aceasta reforma inseamna poate posturi mai putine, salarii mai mici, transparenta activitatii, o pierdere a puterii si a influentei asupra cetatenilor. Deasemenea in comparatie cu alte tari, angajatii romani din institutiile publice isi vad serviciul ca o simpla activitate aducatoare de venit, in care daca nu faci nimic rau nu te da nimeni afara si cu un salariu peste piata, dar mai ales sigur. Si nu vad acest serviciu si ca o cariera in care sa arat sa sunt in stare sa cresc din punct de vedere profesional, sa aduc valoare societatii si cetatenilor acestei tari pentru ca de aceea am ales sa lucrez intr-un serviciu sau institut public.
    De aceea daca se va schimba vreodata in sistemul public se va intampla numai atunci cand statul va ajunge intr-o situatie de insolvabilitatea sau chiar faliment in care sa nu isi mai poate permite sa plateasca angajatii din sistemul public, iar ei sa inteleaga ca nu au alte sanse decat a reforma institutiile. Vise...
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro