Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Imagini din România solidară. La Cluj, logistica marilor festivaluri e folosită pentru a construi spații de triaj. Ce se întâmplă la Oradea sau Baia Mare

Un avion din Shanghai a aterizat miercuri, 29 aprilie, pe aeroportul din Cluj cu echipamente de protecție în valoare de 550.000 de dolari, comandate din China. Între timp, 50.000 măști de FFP2 și măști chirurgicale au fost deja livrate spitalelor din Cluj împreună cu mii de viziere, zeci de cutii de intubare, termometre și alte echipamente. 99 de medici au deja de o lună cazarea asigurată în hotelurile din oraș și aproape 10 tone de alimente, apă și cafea au fost distribuite personalului medical din județ.

„Acum ne apucăm de ceea ce ar putea fi ultima noastră misiune aici: să asigurăm necesarul de ventilatoare al județului. Pentru a trece cu bine peste această perioadă, în spitalele din județul Cluj e nevoie de cel puțin 200 de ventilatoare. 135 există deja, 10 au fost deja comandate de CERT Transilvania, iar alte circa 50 pot fi achiziționate din bugetele spitalelor. Pentru restul de 10 ne mobilizăm noi”.

E radiografia la zi făcută de echipa „Un singur Cluj”, formată din manageri ai mai multor festivaluri și organizații culturale clujene. Una care are în spate o mobilizare fără precedent – de la societatea civilă la primărie, prefectură și consiliu județean. De la organizatori de festivaluri la universități. De la medici la oameni dornici să doneze.

Cel mai așteptat festival de film din țară și din regiune, TIFF, ar fi trebuit să-și deschidă porțile în mai, la Cluj. Pandemia cu Covid-19 a pus pe hold întreaga organizare, nu și energia oamenilor din spatele evenimentului. Echipa TIFF, susținută de oameni din celelalte festivaluri, s-a ocupat de achiziții și a căutat cele mai bune oferte de la furnizorii din țară și din străinătate. Echipa Jazz in the Park a fost și ea nevoită să apese butonul de pauză și să-și îndrepte energia dinspre muzică spre strângerea de fonduri de la companii și de la iubitorii de cultură și evenimente, prin Biletul de solidarizare promovat pentru Un Singur Cluj de 50 de evenimente și organizații din oraș.

Se lucrează la foc continuu, folosindu-se logistica Electric Castle și Untold pentru a construi spații de triaj în spitale, resursele Street Food Festival pentru a da soluții rapide la solicitări punctuale venite de la spitale, autorități sau grupuri civice. De comunicare se ocupă organizatorii Electric Castle iar cei de la Careers in White țin legătura cu spitalele și centralizează nevoile acestora. Centrul Cultural Clujean organizează munca organizațiilor implicate. Instituția Prefectului, împreună cu ISU se coordonează cu Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean și cu celelalte autorități publice. În total, sunt 40 de oameni care muncesc full-time sau part-time și peste 100 de organizații implicate în mișcarea „Un Singur Cluj”.

„În prima lună am adunat aproape un 1.000.000 de lei din donații individuale de la 4.000 de persoane și sponsorizări de la 50 de companii. Am reușit astfel să ajungem la 25 de unități medicale și organizații din județ. Mai sunt inițiative civice în Cluj, fac o treabă excelentă toate. Ne-am străduit să venim în completarea lor muncind pentru o centralizare a nevoilor, stocurilor și resurselor disponibile pentru spitale și personalul medical, reușind să creăm un canal de comunicare continuă cu spitalele și autoritățile. În acest fel am putut să ne concentrăm energia pentru a livra soluții exact în punctele considerate ca fiind critice, prioritare, de către spitale și autorități.”, au declarant pentru echipa auzimdebine.ro reprezentanții Un Singur Cluj.

Modelul a fost copiat de băimăreni. Un grup de tineri voluntari au pus la punct platforma BineMaramures.ro prin care se centralizează nevoile spitalelor, ale cadrelor medicale şi altor entităţi implicate în lupta cu Covid-19. Sunt şase lideri de ONG-uri care centralizeaza și pun față-n față nevoile spitalelor, ale familiilor vulnerabile cu autorități publice, organizaţii profesionale din mediul de afaceri şi societatea civilă. Rezultatul este un sistem organizat, integrat şi mai eficient.

În lipsa unui răspuns prompt de la București, autoritățile locale din Oradea au decis să faca totul pe cont propriu și să importe direct din Asia. Cu ajutorul unei companii românești ce are actități economice în China, au reușit sa aduca în țara 72 de tone de materiale în valoare de 3.3 milioane de dolari.

“Procesul de achiziție a urmat principiile de business valabile la nivel internațioanal, fără intervenții din partea statul român sau a celui chinez. Singura diferență a constat în faptul că produsul importat a necesitat un set de documente, autorizații speciale. Nu a fost simplu, însă nici ceva foarte complicat. Cel mai greu e sa găsești un partener economic serios, un furnizor corect pentru ca toate produsele sa fie conforme. Noi am avut norocul companiei românești care ne-a sprijinit cu inspecții la fața locului. Am cerut prototipuri pe care corpul medical le-a verificat pentru a avea siguranța că ce cumparăm e conform”, a declarat pentru echipa auzimdebine.ro Mihai Jurca, responsabil pentru procedura achiziției de materiale sanitare din China.

Așa a ajuns Oradea să plătească pentru o mască chirurgicală simplă 1,75 lei iar pentru un FFP3 - 14 lei. Asta în timp ce alte instituții și spitale din țară au plătit pentru o mască simplă între 3 și 6 lei, iar pentru una FFP3 până la 45 lei.

În spatele achizițiilor la jumătate de preț și a materialelor sanitare ce acopera necesarul spitalelor pentru următoarele două luni stă o coordonare unitar gândită: un singur manager la nivelul spitalelor din județ, o singură Asociație care a centralizat majoritatea donațiilor și necesarul din fiecare unitate sanitară, un singur spital destinat bolnavilor cu Covid-19.

“Societatea civilă și autoritățile locale au mers concertat. Asociația a cumpărat materiale necesare conform deciziilor managementului unic si le-a distribuit în funcție de necesar catre toate spitalele din județ. Achizițiile au fost acoperite 100% din excedentul de buget al spitalului. Donațiile au fost și sunt folosite pentru alte achiziții sau eforturi”, a explicat Mihai Jurca.

Fiecare județ s-a descurcat mai mult sau mai puțin pe cont propriu, formând bucăți dintr-un puzzle care nici acum, la peste 60 de zile de la declararea pandemiei, nu a reușit să fie întregit. Indiferent de culoarea politică sau de aportul în PIB, pandemia le-a surprins fără gardă, mănuși, viziere, combinezoane sau ventilatoare și, cel mai important, fără un manager unic care să le centralizeze cu adevărat nevoile și să le acopere găurile. Partea bună este că importurile de echipamente și produse au crescut în ultima perioadă, producția internă a sărit în ajutor și, cu sprijinul societății civile, autoritățile au reușit să vină cu o oferta care sa acopere în mare cererea. Rămâne problema “un singur” pe care nici măcar pandemia nu pare să o poată rezolva. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult