Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Impozit cotă unică pe venit de 16% sau impozit progresiv- oferta PSD după alegerile din 2024, pentru a acoperi cheltuielile publice fără limite. Mediul privat trebuie să se pregătească pentru asediu

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă

„Am spus-o și o să o repet – în anul 2024, din punctul meu de vedere, sunt două lucruri foarte clare – nu vor fi măriri de taxe și impozite și va exista o stabilitate politică pentru că avem, indiferent de discuții în interiorul coaliției, avem o datorie față de dumneavoastră”, a spus premierul Marcel Ciolacu, în deschiderea Forumului Dezvoltăm România.

„Va trebui să decidem, pe o perioadă medie, care sunt soluțiile: menținem cota unică, dar să fie cotă unică, creând un mediu concurențial pentru toată lumea, fără excepții și aceea să fie de 16%, să avem un TVA pe care să nu-l creștem, că el aduce o scădere a creșterii economice și o creștere a inflației și toată lupta pe care am avut-o în ultimele luni să scădem la o singură cifră și să ne propunem pe anul viitor o inflație de sub cinci la sută la finalul anului, sau să mergem în zona de impozitare progresivă – eu nu refuz niciuna dintre variante”, a mai declarat premierul, citat de News.ro

Cum traducem vorbele premierului Marcel Ciolacu?

- Am „greșit” bugetul pe 2023 supraevaluând veniturile și subestimând cheltuielile, în mandatul de la Finanțe a lui Adrian Câciu. Nu ne-am atins de pensiile speciale- acestea se vor elimina de la sine în 2070, odată cu dispariția fizică a beneficiarilor;

- Nu ne atingem de administrația locală și centrală, nu facem o organizare administrativ- teritorială a țării, nu înregistrăm niciun progres pentru a colecta taxele din zonele unde se face evaziune vizibilă și cu ochiul liber;

- Angajăm cheltuieli iresponsabile promițând o creștere de 40% a pensiilor, fără absolut nicio sursă de finanțare, pentru că vine an electoral;

- Nu creștem taxele în 2024, pentru că vrem o stabilitate relativă și avem alegeri;

- Dar am găsit banii: sunt în buzunarele mediului privat. Creștem taxele imediat după alegerile din 2024- mergem pe impozit pe venit în cotă unică de 16% indiferent de sursa de venit sau pe impozit progresiv.

Nicio vorbă despre un plan coerent de restructurare masivă a cheltuielilor statului, nicio strategie aplicabilă de mâine pentru a reduce evaziunea fiscală, mai ales la TVA (unde se estimează că pierdem 30%-35% din bani, echivalentul a miliarde de euro/an). 

Un scenariu cu privire la calcule

Să presupunem că o companie privată are un profit de 100.000 de euro și că este plătitoare de impozit pe profit. Va da statului (în afara celorlalte taxe și impozite)- 16.000 de euro. Dacă acest SRL are doi asociați cu cote egale care împart acest profit sub formă de dividende, fiecare va primi 42.000 de euro. Din acești 42.000 de euro, impozitul pe venit în cotă unică va fi de 6.720 euro (pentru fiecare asociat, în cotă dublă față de 8% de până acum). 

Pentru că veniturile din dividende depășesc pragul a 12 salarii minime pe economie, respectivul antreprenor (asociat/ acționar) va mai achita contribuții sociale (la pragurile actuale înseamnă încă 7.200 de lei).

Nevoia unui nivel mai bun de colectare a taxelor și impozitelor și necesitatea ardentă a unei redistribuiri pe fundamente echitabile este de nepus la îndoială. 

Rămân câteva întrebări legate strategia guvernanților care nu se mai opresc din a amenința capitalul privat cu mărirea taxelor și impozitelor:

- cât de oportună este creșterea fiscalității în momentele dificile pentru economie? (nu știm cum va arăta 2024, dar sunt multe modificări fiscale care vor intra în vigoare cu 1 ianuarie);

- de ce nu se vorbește despre o creștere a nivelului de taxare a capitalului privat numai după ce vom fi ajuns, la un anumit nivel de colectare, comparabil al celorlalte state din Europa (inclusiv Bulgaria)?

- de ce nu se vorbește despre o creștere a nivelului de taxare a capitalului privat numai după ce vom fi restructurat cheltuielile publice și după ce le vom fi așezat pe fundamente sănătoase?

Avem de-a face cu patentarea, de către Partidul Social Democrat (cu PNL complice tăcut) a unui mod de a guverna ce presupune realizarea unor cheltuieli nesăbuite (angajate deja pe un buget „greșit” prin supraestimarea veniturilor de către Adrian Câciu) urmată de atacuri violente la afacerile, capitalurile și conturile celor care țin economia românească în picioare - companiile private.

Vom vedea în curând reacțiile de catifea ale „liberalilor” Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Dan Motreanu și alții ca ei, care-și vor rupe cămășile de pe ei apărând mediul privat, dar vor accepta, obedient, tot ce le impune stânga.

E obositoare această gălăgie cu urlete, fluiere, plânsete, fuste ridicate, blesteme și amenințări ale costumelor cu batistă, ceasuri și papioane, care se lasă în cele din urmă cu vot „pentru”.

Alegătorii de dreapta au rămas nereprezentați.

Fiți cu ochii pe Pilonul II, acolo s-au adunat prea mulți bani destinați pensiilor private ale românilor. Sunt prea tentanți ca să lase partidele politice intacte aceste fonduri.

După alegeri, urmează marea naționalizare - rămâne de văzut în ce formă va fi realizată și ce fel de modificări legislative pregătesc pentru a distruge singurul model sustenabil de plată (măcar în parte) a pensiilor generațiilor de „decreței”.

Singurii care vor putea să apere interesele economiei României sunt oamenii de afaceri- vocea lor trebuie să se audă mult mai limpede și trebuie să aibă putere mai mare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și de ce nu se vorbește despre încetarea imediată a aruncării banilor cu nemiluita în gaura fără fund Ucraina după modelul Ungariei și al Slovaciei și despre sistarea urgentă a escaladării cheltuielilor militare total aiurea, în detrimentul nostru și în folosul industriei de război amerloace?
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Valeriu check icon
      Nu se poate, boss. Tributul catre Inalta Poarta trebuie platit. Doar asa Fanariotii nostrii pot fura linistiti.
      • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Banii cheltuiti ca ajutor pentru Ucraina sunt nesemnificativi fata de cei pe care ii inghite fara mila sistemul parazit bugetar din Romania. In afara de sanatate, educatie, cercetare si cultura, restul bugetarilor nu aduc nicio valoare acestei tari. Chiar daca ei se considera indispensabili. Indiferent daca sunt la nivel central sau local. Se vede cu ochiul liber. Zero. Astept reactia haterilor :-)
      • Like 2
    • @ Ovidiu Jurj
      Crayven check icon
      Terminologia de "amerloc" e folosita de botii rusi si idiotii utili ai lui Putler. Tu care esti?
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult