Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Impozitarea clădirilor cu regim mixt aflate în proprietatea persoanelor fizice - exemple practice

Vom trata în articolul de față problematica clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice și la adresa cărora se află sediul social sau sedii secundare ( puncte de lucru ) al unor societăți comerciale ( persoane juridice ) sau PFA ( persoane fizice autorizate ), cabinete medicale, notariale, avocatura, contabilitate, consultanta fiscala etc. , atât sub aspectul impozitării acestora cât și a documentelor necesare a se depune la Direcțiile de Impozite și Taxe Locale în vederea impunerii pe anul 2016.

Și vom lua mai multe exemple pentru a putea înțelege mai bine. În toate exemplele persoana fizică este proprietarul clădirii respective.

Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal :

“(2) Prin sintagma ”cheltuieli cu utilitățile” se înțelege: cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.” Prin decontarea utilităților se înțelege înregistrarea în evidențele contabile ale persoanei ce desfășoară activități economice a uneia dintre acestea enumerate mai sus și începând cu anul 2016, indiferent dacă au fost sau nu decontate în anii anteriori.

EXEMPLUL 1 : SEDIU SOCIAL (cu suprafațele nerezidențial / rezidențial – delimitate sau nedelimitate )

- La adresa clădirii nu se desfășoară nicio activitate economică și nu se decontează utilitățile imobilului respectiv ;

- se depune până la 31.03.2016 declarația model ITL 001 la care se completează secțiunea I , IV si VII pct a ) împreună cu o declarație pe proprie răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care se atestă faptul că “la adresa respectiva nu se desfășoară activități economice și nu se decontează utilități “ ;

- Nu se depune niciun alt document justificativ ( raport de evaluare, certificat constatator de la ORC, acte de la ANAF, balanțe , contracte de închiriere, comodat etc)

- Impozitul calculat va fi rezidențial- cf art 457 din Codul Fiscal

EXEMPLUL 2 : SEDIU SOCIAL (suprafețele nerezidențial/rezidențial – delimitate sau nedelimitate)

- La adresa clădirii se desfășoară activități economice și nu se decontează utilitățile imobilului respectiv ;

- se depune până la 31.03.2016 declarația model ITL 001 la care se completează sectiunea I , IV si fără Sectiunile V-VII , împreună cu o declarație pe proprie răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care se atestă faptul că „la adresa respectivă se desfășoara activitati economice iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică

- Nu se depune niciun alt document justificativ ( raport de evaluare, certificat constatator de la ORC , acte de la ANAF , balanțe , contracte de închiriere, comodat etc )

- Impozitul calculat va fi rezidențial - cf art 457 din Codul Fiscal 

EXEMPLUL 3 : SEDIU SOCIAL ( suprafețele nerezidențial/rezidențial – delimitate )

- La adresa clădirii se desfășoară activitati economice, iar utilitățile se decontează pe activitate;

- se depune pana la 31.03.2016 declaratia model ITL 001 la care se completeaza sectiunea I , IV si V in care se va preciza exact ce suprafata este alocata activitatii economice ( nerezidentiala ) si pt partea rezidentiala .

- In acest caz este nevoie de un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat UNEAR iar impozitul va fi calculat prin însumarea impozitului pentru partea rezidențială cu cea nerezidențială;

- Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal de la art 459 :

45. Delimitarea suprafeţelor pentru stabilirea impozitului, în funcţie de destinaţia rezidenţială sau nerezidenţială, rezultă din documentul anexat la declaraţia depusă de contribuabil la organul fiscal local competent, care poate fi, după caz:

a) contractul de închiriere, în care se precizează suprafaţa transmisă pentru desfăşurarea activităţii economice;

b) contractul de comodat încheiat conform art. 2.146 - 2.157 din Codul civil, în care se precizează suprafaţa în care se precizează suprafaţa transmisă pentru desfăşurarea activităţii economice;

c) autorizaţia de construire şi/sau de desfiinţare, după caz, privind schimbarea de destinaţie a clădirii, în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) documentaţia cadastrală;

e) orice documente doveditoare, altele decât cele prevăzute la lit. a) - d);

f) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul fiscal, în cazul în care nu există alte documente doveditoare.”

46. În aplicarea prevederilor art. 459 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului/taxei pe clădiri atunci când suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial rezultă din alte documente decât din documentaţia cadastrală şi au fost puse la dispoziţia organului fiscal prin declaraţia pe propria răspundere a proprietarului se efectuează următoarele operaţiuni:

a) se determină suprafaţa construită desfăşurată a clădirii. Suprafaţa construită desfăşurată a clădirii care nu poate fi măsurată pe conturul exterior se stabileşte prin măsurarea suprafeţei utile, delimitată de conturul interior al încăperilor, iar rezultatul se înmulţeşte cu coeficientul de transformare de 1,4;

b) se determină suprafaţa construită desfăşurată a încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial;

c) se determină cota procentuală din clădire care corespunde încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial, prin împărţirea suprafeţei prevăzute la lit. b) la suprafaţa prevăzută la lit. a);

d) se determină valoarea încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial, prin înmulţirea valorii clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare nerezidenţial, cu cota procentuală determinată la lit. c);

e) se determină impozitul pe clădiri corespunzător încăperilor care sunt folosite în scop rezidenţial, în conformitate cu prevederile art. 457 din Codul fiscal;

f) se determină impozitul pe clădiri corespunzător încăperilor care sunt folosite în scop nerezidenţial, în conformitate cu prevederile art. 458 din Codul fiscal;

g) se determină impozitul total, prin însumarea impozitului determinat la lit. e) cu impozitul determinat la lit. f) şi aplicarea rotunjirilor, conform pct. 11 lit. n) din prezentele norme.”

EXEMPLUL 4 : SEDIU SOCIAL ( suprafețele nerezidențial/rezidențial –nedelimitate )

- La adresa clădirii se desfășoară activități economice iar utilitățile sunt în sarcina persoanei juridice sau PFA etc .

- se depune până la 31.03.2016 declarația model ITL 001 la care se completează secțiunea I , IV si V , VII b ).

- În acest caz este nevoie de un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat UNEAR, iar impozitul va fi nerezidențial calculat cf art 458 :

- Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal de la art 458 :

“ART. 458 - Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 - 1,3% asupra valorii care poate fi:

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. Norme metodologice

(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.”

EXEMPLUL 5 : SEDIU SECUNDAR – PUNCT DE LUCRU ( adică destinația nu mai e mixtă – e exclusiv alocată persoanei juridice sau PFA etc )

- La adresa clădirii se desfășoară sau nu activități economice ;

- Nu contează cine decontează utilitățile ;

- se depune până la 31.03.2016 declarația model ITL 001 la care se completează secțiunea I , IV , V si VII b ).

- În acest caz este nevoie de un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat UNEAR iar impozitul va fi calculat nerezidențial cf art 458 :

- Conform Normelor de aplicare a Codului Fiscal de la art 458 :

“ART. 458 - Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 - 1,3% asupra valorii care poate fi:

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. Norme metodologice

(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.”

In aplicarea art 495 din Codul Fiscal Normele ce vor aparea - proiectul de norme urmează să fie aprobat până la sfârșitul acestei luni, conform declarațiilor ministrului de Finanțe, Anca Dragu - fiind publicate deja pe site-ul MFP , se stabilesc urmatoarele :

“„(1) În aplicarea art. 495 din Codul fiscal, pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale

pentru anul fiscal 2016 se stabilesc următoarele:

a) persoanele fizice care au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie

mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la 31 martie 2016. Depun declaraţii și persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă la adresa cărora nu se desfășoară nicio activitate economică;

b) declaraţiile depuse de persoanele menționate la lit. a) vor fi însoţite, după caz, de:

(i) raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, în conformitate cu

standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, care reflectă valoarea clădirii ulterioară datei de 1 ianuarie 2011;

(ii) procesul-verbal de recepţie finală, din care reiese valoarea clădirii, în cazul unei

clădiri finalizate în ultimii 5 ani;

(iii) actul de dobândire a dreptului de proprietate asupra unei clădiri, în ultimii 5 ani,

din care reiese valoarea clădirii; în cazul în care valoarea clădirii nu se evidenţiază distinct, impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv; 

c) nu se depun documentele prevăzute la lit. b) în cazul clădirilor cu destinație mixtă:

(i) dacă la adresa clădirii nu se desfășoară nicio activitate economică;

(ii) dacă la adresa clădirii se desfășoară activitate economică, suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct și cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică;

(iii) nu se depun documente justificative, în cazul în care la adresa clădirii nu se desfășoară activitate economică sau când cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitate economică.

d) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri cu destinaţie nerezidenţială şi care nu depun niciunul dintre documentele menţionate la lit. b), cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la art. 458 alin. (4) din Codul fiscal; “

După cum se observă din exemplele de mai sus atunci când suprafețele sunt individualizate, fiind delimitate pentru partea care este afectată activității se datorează impozit ca pentru clădiri nerezidențiale doar în cazul în care se decontează utilitățile .

Delimitarea aceasta a intervenit doar după anul 2010 când legea 31/1990 a fost modificată prin OUG 54/2010, la articolul 17, unde se prevede că la înmatricularea societății și la schimbarea sediului social se vor prezenta la Registrul Comerțului documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social înregistrat la Fisc și un certificat emis de Fisc care arată că pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosință , iar acest certificat emis de ANAF nu poate fi obtinuț decât dacă suprafețele afectate activității economice sunt clar identificate în contractele de comodat ori în contractele de închiriere .

Impozitul fiind nerezidențial este nevoie de un raport de evaluare, care poate fi întocmit până cel târziu pe 31 martie, dată până la care există și obligația de a depune declarația la direcția de impozite și taxe locale.

În caz contrar în lipsa acestui raport pentru suprafața nerezidențială cota de impozit va fi, automat de 2%, aplicată la valoarea impozabilă stabilită conform art 457 ( intre 0,08% - 0,2% ) ceea ce va duce automat la o crestere de 10 pana la de 25 de ori . 

Pentru a înțelege mecanismul impozitării prezentăm și o schemă pe care reprezentanții Ministerului de Finanțe, în speta Gheorghe Marinescu - șef serviciu Impozite și taxe locale - din Ministerului Finanțelor Publice o prezintă celor din direcțiile de impozite și taxe locale, în cadrul unor seminarii privind modalitatea de stabilire a noilor taxe pentru clădiri mixte.

schema

Vedeți aici schema mărită.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ajutați-mă sa vad daca am inteles bine! Am următoare situație : am sediul social pe apartamentul unde locuiesc, cu activitate de birouri(altfel nu obțineam TVA).in contractul de comodat e specificat ca folosesc 20m pătrați pt firma. Nu deduc cheltuielile pe firma. Ce fel de impozit trebuie sa platesc? Rezidențial nerezidențiale sau mixt?la care din exemple ma încadrez?
    • Like 0
  • In cazul exemplului 2 mi se pare ca se face confuzie intre *deducerea* cheltuielilor si *inregistrarea* cheltuielilor in sarcina celui ce locuieste in apartamentul respectiv. Sunt doua lucruri diferite.

    Daca, de ex, eu platesc cheltuielile apartamentului (dar nu este mentionat acest lucru explicit in contractul de comodat, deci nu sunt inregistrate in sarcina mea), dar am PFA cu norma de venit, deci nu mi le deduc, ma mai incadrez la exemplul 2?
    • Like 0
    • @ Gabriel Ioan
      evident ca daca nu le deduceti ( adica nu sunt inregistrate in sarcina PFA ) si doar le platiti efectiv va incadrati tot la exemplul 2 . Acestea nefiind cuprinse in cadrul activitatii economice pe care o desfasoara PFA.
      • Like 1
    • @ Cornel Grama
      Am inteles acum, multumesc de clarificari.
      • Like 0
  • Multumesc!
    • Like 1
  • In cazul in care proprietarul imobilului a inchiriat spatiul unei societati, aceasta desfasurandu-si activitatea in spatiul inchiriat. In sarcina cui va fi facuta decizia de impunere?

    De precizat ca Proprietarul imobilului nu este si Administratorul societatii care a inchiriat spatiul.
    Mentionez ca prorietarul plateste o data impozitul pe cladire...si acum impozitul pe activitate economica, pentru acelasi imobil. Dubla impozitare, cumva...interzisa de Directivele UE.
    • Like 0
    • @ Flavia Bugariu
      E sediul social al firmei acolo sau punct de lucru ?
      Daca e sediul social si nu deduceti utilitatile , proprietarul PF plateste impozit ca pana acum cf art 457 REZIDENTIAL. - exemplul 2 de mai sus
      Daca e sediu secundar (pct de lucru ) atunci proprietarul va plati impozit pe cladire cf art 458 NEREZIDENTIAL avand nevoie de un raport de evaluare in acest sens - Exemplul 5

      Si intr*un cas si in celalalt un singur tip de impozit aferent acelei cladiri va plati proprietarul ( in primul caz cf art 457 REZIDENTIAL in al doilea caz cf art 458 NEREZIDENTIAL ) .
      • Like 0
  • Daca tinem cont de proiectul aflat in dezbatere pe site-ul Ministerului de finante schema lui Marinescu e gresita iar pentru EXEMPLUL 3 : SEDIU SOCIAL ( suprafețele nerezidențial/rezidențial – delimitate ) trebuie doua variante.
    In proiect se spune ca ” pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică,
    impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 457.
    Rezulta ca delimitarea suprafetelor nu este conditie necesara si suficienta, tipul de impozitare depinde de plata utilitatilor chiar daca suprafata este delimitata sau nu !
    • Like 0
  • Multumim !
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult