Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

În IT nu mai furăm meserie de la cei cu experiență, ci o mimăm orbește. Fără noimă, fără responsabilitate profesională. Impactul negativ e uriaș

Andrei Conțan

1 din 55 de români lucrează în IT, iar cererea pe piața de muncă e în creștere. În lipsa unor programe consistente de educare profesională, în IT nu mai furăm meseria de la cei cu experiență, ci o mimăm orbește, fără noimă. Și fără responsabilitate profesională, fără să ne gândim că la finalul zilei calitatea muncii noastre are un impact asupra consumatorului final.

Totul e software în jurul nostru - plăți electronice, comunicații, investigații medicale, transport, muzică, TV, poze. Calitatea lor e critică, iar impactul poate produce daune ireversibile.

Defectele în aplicațiile software sunt o stare de fapt. Nu există sistem fără limitări, fără probleme ori bug-uri. 

Diferența se face la felul în care acele defecte sunt expuse, impactul pe care erorile le pot avea asupra consumatorului final, asupra companiei:

  • neglijență - un website bancar expune datele personale ale utilizatorilor, din cauza unei vulnerabilități software; pierde licența de funcționare.
  • perspective limitate - un site de cumpărături online este inaccesibil de Black Friday, din cauza numărului mare de accesări; pierde bani.
  • lipsa eticii - un constructor de mașini maschează prin software nivelul de noxe; este interzis să mai opereze pe piața din SUA.

După 18 ani de IT, petrecuți în companii multinaționale și în zona de consultanță, am văzut degradarea calitativă a sistemelor, a oamenilor din domeniu, a abilităților de testare care ar trebui să scoată la iveală problemele și limitările acestor aplicații software.

Motivele variază. Există mari presiuni ale timpului de lansare pe piață: multe companii sunt sub presiune să lanseze software rapid pentru a rămâne competitive, ceea ce poate duce la scurtături în procesul de validare și verificare.

Un alt motiv e complexitatea: sistemele software moderne devin din ce în ce mai complexe, cu multe componente și tehnologii diferite implicate. Acest lucru poate face dificilă încrederea că toate părțile sistemului funcționează corect.

Lipsa resurselor: multe companii au resurse și buget prea mici în raport cu obiectivul, ceea ce face dificilă alocarea timpului și a resurselor necesare pentru a testa în mod temeinic.

Sunt provocări curente din domeniul IT, ce necesită un set de abilități și aptitudini pentru care nu am găsit nici o formă de dezvoltare în piață.

“Testingul NU ESTE cel mai ușor job din IT, nici poarta de intrare în IT sau un loc de muncă pentru programatori ratați”

În cei 18 ani de profesie și 15 ani de când organizăm evenimentul de profil Romanian Testing Conference, arătăm că testingul este o profesie, o îndeletnicire în continuă dezvoltare și evoluție.

Am pornit TestingScool, pentru că e nevoie de o schimbare. E posibil ca Rareș sau Alina, absolvenți de studii superioare cu 5-10 ani de experiență într-un alt domeniu să devină testeri. Abilitățile necesare le au deja, ele trebuie puse într-un context de IT.

Mai mult, autenticitatea lor și experiența lor profesională unică sunt atuurile cu care ei pot face diferența în piață.

Companiile de IT au înțeles de mult că e mai importantă profesia de jurnalist, inginer, economist într-un context de testing decât un tester care trebuie să învețe despre detaliile profesionale ale aplicației pe care o testează.

Iar la TestingScool punem accent pe acea valoare profesională și o folosim în avantajul participantului pentru a-l introduce în detaliile tehnice și abilitățile necesare ale unui tester profesionist.

Mai mult, apelăm la aptitudinile critice ale participanților și îi provocăm să vadă aplicația software ca pe o analiză de nevoi, o soluție a unei probleme.

E problema rezolvată? Cu ce cost, cu ce limitări și cum ai ajuns la concluziile finale?Toate acestea fac parte din curricula de educare pe care noi o promovăm.

“Testingul nu e despre apăsat butoane pe bani”

Orice promisiune că apeși butoane cinci zile pe săptămână și câștigi minim 5.000 RON lunar e o amenințare pentru industria software și pentru utilizatorii acesteia.

Ne propunem să schimbăm paradigma și percepția din piață: testingul nu e vorba despre apăsat butoane pe bani, ci despre expunerea problemelor, a riscurilor, a oferi o perspectivă adițională în serviciul beneficiarilor finali.

Când avem testeri profesioniști, toți avem de câștigat, în viața noastră de zi cu zi, care curge mai lin, mai ușor și cu mai puține sincope ori provocări. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Doar o corectură: „...au înțeles demult...” și nu „... de mult...”. Chestie de ortografie a limbii române, iar faptul că nu ești absolvent de filologie nu este o scuză pentru a scrie incorect!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult