Să fii recunoscut ca numărul unu într-o arie tehnologica de vârf se întâmplă de obicei după mulți ani de cercetare, mult efort, mulți bani cheltuiți. Odată atinse aspirațiile din vârful piramidei Maslow, trebuie să iți recuperezi și costurile implicate în procesul de atingere a acestor obiective. Adică muncim, muncim dar să facem și niște bani, zic.
În ultimii 50 de ani, o singură companie a rezistat în top 10 companii de tehnologie.
Goana după supremația tehnologica este astăzi accelerată de accesul facil la informație (incluzând patente), de interoperarea din ce în ce mai profundă între industrii și uneori de ambițiile personale ale CEO-ului sau fondatorilor.
Capacitatea de a susține investiții de cercetare și dezvoltare e legată de rata de adopție și utilizare (clienți), de ciclul de viață al tehnologiei (uzura morală/ fizică) și de sinergii tehnologice și de proces diverse (ex: telefoane, tablete, aparatura medicală, etc. care la bază au componente hard și soft similare).
Pe termen mediu și lung, competiția transformă piețele de monopol în piețe din ce în ce mai granulare, reducând capacitatea “inventatorului” de a-și recupera costurile și de a face profitul așteptat.
Apare iată un conflict între consumatorul care își dorește mai ieftin și mai bun și companiile de tehnologie puse sub presiunea de a reconstrui permanent planul de afaceri și mai ales alternanța investiție-profit.
Ieșirea din această dilema și menținerea supremației tehnologice se face de către “inventator”, deseori prin lansări de produse și soluții cu roadmap granular. Asta înseamnă că, deși eu aș putea să pun în piață și să vând azi o tehnologie valoroasă și valabilă pentru următorii 5 ani, prefer să listez un produs incomplet. Pe parcurs adaug diverse capabilităti și alternez invenția cu inovația pentru un profit maximizat. Exemplul cel mai simplu este cel legat de telefoanele mobile cu inovație aproape nulă între lansările făcute la fiecare șase luni.
Tehnologia disruptivă anulează multe industrii pe verticală prin efectul de vortex
Una dintre cele mai valoroase companii din lume (Amazon) a transformat o întreagă industrie, un întreg lanț de producție, distribuție și vânzare a cărților și nu numai. Deși acum doar 10% din veniturile companiei înseamnă vânzarea de cărți (digitale sau nu), valoarea anuală a acestora este de multe zeci de miliarde de dolari.
Netflix a făcut același lucru cu industria filmelor (producători de dvd-uri, lanțuri de magazine etc).
Aceste exemple ne arată că beneficiul accesului facil la conținut informațional, sub efectul digitalizării, falimentează un întreg sistem și recreează o nouă industrie. La Amazon sau Netflix lucrează foarte mulți oameni, mai mulți poate decât în vechiul ecosistem. Vânzătorul de carte sau bibliotecarul este echivalat astăzi cu un "rating" dat cărții pe internet de diverși cititori.
În cursa pentru leadership tehnologic există mulți pierzători
Să luăm exemplul 4G vs 5G. Calitatea serviciilor de internet (viteză, latență, stabilitate) este atât un subiect de competiție intre operatori cât și un suport și accelerator al multor industrii. Standardul European la nivelul anului 2022 este 4G respectiv 4G Advanced (4G+).
Fără a intra în detalii foarte specifice, tehnologia 5G presupune, prin comparație cu cea 4G/4G+, o mai mare densitate a antenelor, centre de date în proximitate și un spor de energie semnificativ pentru a le susține. Peste acestea se adaugă costul de licențiere spectru, impus și reglementat de instituțiile abilitate din fiecare țară. Trecerea la 5G ca normă în materie de tip de rețea atrage după sine costuri de sute de milioane până la miliarde de euro pentru fiecare operator, în fiecare țară în care acesta își desfășoară activitatea.
Ca beneficii principale, 5G aduce un spor de viteză și o latență mai mică a pachetelor de date. Totuși, cu performanțe ridicate (viteză de până la 300mbps) și acoperire de peste 90% în 34 țări din Europa, tehnologia 4G satisfice deja nevoile generale legate de conectivitate (în medie, un conținut HD pe un ecran de TV are nevoie de 5 până la 10 mbps iar pentru 4K 20 până la 40mbps).
Ca atare, tehnologia 5G, care are o latență de 10 până la de 20 de ori mai mică (5 milisecunde), ajută cu adevărat doar industrii cu nevoi speciale de operare la distanță (ex: chirurgie asistată, gaming).
Deci, de ce ne dorim așa de tare 5G?
Recent, în Franța, asociația furnizorilor de servicii telecom a propus, atenție, nu o creștere a calității serviciilor de comunicații, așa cum poate ne-am fi așteptat, ci o reducere a calității serviciilor de comunicații (în principiu viteza internetului și calitatea video streeming-ului IP), cu rezultat într-o scădere a necesarului de consum de energie cu 5%. În statele americane, furnizorii au luat de mult decizia distribuirii de conținut HD, doar pentru un preț semnificativ mai mare. Companiile telecom din Europa de Est, cu o piață obișnuită cu viteze mari și preț mic, anulează proiecte de investiții pentru următorii 2 ani pentru a acoperi costurile energiei.
În contextul unei recuperări doar parțiale a investițiilor făcute cu 4G și sub impactul costurilor de operare în creștere, fară a avea posibilitatea de a majora tarifele sau de a reduce calitatea, companiile telecom vor amâna investițiile în tehnologie și vor reduce numărul de angajați.
La final, vă las cu câteva gânduri și recomandări, la care să reflectam împreună:
Pentru investitori: investiți în proiecte capabile de reziliență și mai puțin în cele care afișează ambiții extraordinare și profituri grase.
Pentru angajatori (companii): uneori poziția de challenger (numărul doi în piață) aduce beneficii mai mari decât cea de lider – puneți în competiție interna proiectele cu potențial. Analizați ROI (return on investment) atât pe termen scurt cât mai ales pe termen mediu și lung.
Pentru angajați: ideile trebuie împărtășite și calibrate cu colegii înainte ca ele să ajungă în cursa între departamente după alocare de buget cu riscul să fie subiect al unor ambiții personale.
Nokia, Kodak, Yahoo, MySpace, Napster, sunt doar câteva exemple de lideri în tehnologie care au performat în ignoranță. Aceste companii au pierdut nu doar podiumul în ce privește inovația, dar au facilitat nașterea/dezvoltarea unor coloși ca Apple, Google, Facebook, Spotify, WhatsUp, etc.
Pai nu e mai bine să copiez? Stiu și de prin școală colegi care au ajuns bogați și copiau la examene.
Roata nu merită reinventată, dar motorul trebuie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.