Cu toții am văzut imaginile rafturilor goale din țările în care virusul a lovit mai repede ca la noi. Si uman este să încercăm să ne protejăm viitorul. Al nostru și al celor de lângă noi. Dacă din punct de vedere farmaceutic nu avem încă o soluție (nervozitatea a cuprins și jurnalele științifice de specialitate care au ajuns fără voia lor să contribuie la diseminarea de informații de calitate discutabilă – mulțumesc Prof. Băicuș de la UMF Carol Davila pentru analizele extrem de pertinete) din punct de vedere epidemiologic soluția cea mai utilă este distanțarea socială.
Simplu vorbind, virusul „sare” de la om la om dacă poate. Mijlocul de transport cel mai des folosit este picătura de lichid tușită sau strănutată de cel bolnav. Dacă un om sănătos ajunge să o respire atunci virusul ajunge la noua sa gazdă. Stim că virusul rezistă și pe suprafețe – de exemplu mânerele de uși, tastele de calculator, ecranele telefoanelor sau a ATM-urilor sau orice suprafețe similare. Cât rezistă – încă nu știm cu precizie, dar atitudinea cea mai corectă este să considerăm de la început că aceste suprafețe sunt contaminate și să ne purtăm ca atare: evităm atingerile cu aceste spurafețe dacă nu e nevoie, folosim mănuși dacă trebuie, ne spălăm și dezinfectăm mai des ca de obicei. Și atunci ce facem? Începem sau nu să facem depozite?
Cuvântul de bază este responsabilitate. Deci fiecare trebuie să fie responsabil atât pentru el, cât și pentru restul societății. Si să cumpere doar atât cât are nevoie pentru familia sa pentru următoarele 7, maximum 10 zile pentru a nu mai fi nevoit să meargă la cumpărături mai des de 3-4 ori pe lună. 10 kg de făină, 10 litri de ulei, 3 kg de cașcaval sau 10 litri de clor înseamnă exces, și nu responsabilitate. Dacă vom epuiza depozitele de ulei, de exemplu, asta va face ca alții să vină mai des la magazin pentru a căuta ulei. Si asta nu ne va ajuta. Chiar dacă noi nu vom mai merge la magazin pentru următoarele 10 zile ne vom întâlni cu aceștia pe stradă, în mijloacele de transport sau la bancomate. Și chiar dacă noi nu ne vom întâlni cu ei, altcineva o va face. Și lanțul transmiterii virusului NU se va rupe. Deci ajută-te, dar ajută-l și pe cel de lângă tine să vină mai rar la magazin!
Există printre noi simțăminte exagerate. Fie că românii sunt un popor de înapoiați care va suferi mai mult din cauza virusului, fie că steaua noastră norocoasă va face să nu fim atinși ca alții. Pun mai jos doua grafice ale răspândirii virusului. În primul constatăm că la noi boala se răspândește la fel ca în Italia și ca în aproape toate țările europene: cu o rată de 33-35%. Deci nu suntem nici mai nesimțiți, nici mai înapoiați și, - din păcate pentru mesajul triumfalist al guvernanților –, nici mai eficienți ca alți europeni în controlul bolii.
Sursa: http://nrg.cs.ucl.ac.uk/. Graficul ia în calcul cazurile COVID-19 la fiecare milion de locuitori.
Al doilea grafic arată cum Singapore și probabil Japonia au reușit să facă ce nu am reușit noi: să reducă rata de extindere a bolii. Nu sunt țări conduse de guverne de mână forte, nu sunt țări nedemocratice. Dar sunt țări în care responsabilitatea socială se manifestă. Până când cercetătorii nu ne vor aduce o soluție medicală această atitudine este cea mai puternică armă împotriva COVID-19. Atât în materie de obiceiuri de cumpărături, cât și în ce privește informarea, implicarea și protejarea celui de lângă noi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23723413-interactiv-covid-19-romania-harta-judete-cazuri-confirmate-grafic-imbolnaviri.htm
se pare ca rata de crestere e defapt sub 22% dar sunt salturi in anume zile in care probabil se iau in considerare cei bolnavi veniti din afara
Totusi, cand vorbiti de mortalitate -provacata de C19-, trebuie sa va referiti si la situatia anterioara din societate; cate persoane vulnerabile aveau, la mia de locuitori. (Cati bolnavi/batrini etc.) existau in tarile respective.
Cu cat erau mai multi, cu atit va fi o mortalitate mai mare, la aceeasi rata a raspindirii. Cred ca trebuie sa analizati doar viteza de raspindire si amploarea raspindirii.
Mortalitatea (C19) este o alta problema, ce depinde de alti factori. Nu de eficienta sistemului medical, ci, in primul rind, de marimea esantionului cetatenilor vulnerabili. Pina la descoperirea unui medicament eficient. (Se pare ca se recomanda un produs japonez, antivirus.)
Din cate stiu, Italia avea un foarte mare numar de batrini. Deci... S-ar putea sa fie un caz atipic, totusi.
Statistic vorbind, si pur cantitativ, e unul dintre cele mai ... BUNE! Are un numar mare de medici, de paturi de spital sau de unitati de terapien intensiva pe cap de locuitor. De ex la numarul de unitati de terapie intensiva / capita e pe locul 4 in Europa, si mult inaintea USA-ului de exemplu (care este si sub Italia).
In Europa la genul asta de statistici Grecia sta foarte bine.
Acum daca la noi unitatile alea exista si in realitate sau nu, greu de spus. Sau daca au tot ce le trebuie sa ca functioneze.
si, da, dar ar fi teribil ca informatie, sa aflam numarul de decese , corelat sau raportat la ziua in care au fost contaminati, pt ca decesele nu se refera la ultimii veniti, sau la total contaminati , ci la primii (si putini) veniti
Pentru mine neclar e ce se intampla in Olanda, unde mortalitatea pare mare.. ma intreb daca acolo nu cumva numarul de imbolnaviri real nu e subevaluat. Olandezii ziceau ca merg pe imunizarea populatiei, asa ca probabil nu fac teste decat la cazurile grave.
Am vazut si eu ca am trecut la curba de 22%. Dar asta nu inseamna mai mult de 2 zile castigate comparativ cu varianta 33-35%. 2 zile nu fac diferenta la o internare la ATI - unde se sta mai mult de doua zile...
Nu este singura analiza matematica a fenomenului dar este cea mai simpla - nu ia in considerare factorii aditionali care pot schimba modul in care o intelegem. Dar acest factori sunt mai degraba particulari si nu generalizabili - cum ar fi temperatura in nordul Italiei fata de sudul Spaniei, gradul de igiena, educatie munca de la domiciliu (e de asteptat ca munca la domiciliu sa fie mai larg adoptata in nordul italiei - bogat comparativ cu sudul... dar nu vad o diferenta mare.
In plus, ceea ce asteptam cu totii este cresterea gradului de imunizare a populatiei...asta incetineste viteza de transmitere. Dar la numerele astea (sub 1% din populatie infectata) nu se manifesta acest efect. Mai incolo...spre 40% vom vedea si asta.
Cei decedați acum provin din cei infectați exploziv în perioada de "grație" de 2 săptămâni. Grazie!
Argument1: proporția deceselor în Italia e exagerat de mare raportat la numărul de cazuri, cca 7,8%. WTF?
Argument2: periodic nici nu mai apar cazurile noi ori numărul de decese ori de cazuri raportat la populație ( sursa: worldometer).
Graficul este ofsetat astfel încât să se potrivească cu situația Italiei.
Între timp, a fost actualizat și cu data da 16.03 și vestea bună e că România a căzut de pe curba cu 35% pe cea de 22% și a mai câștigat și 2 zile față de Italia, de ieri până azi.
Vestea și mai bună este că dacă se pun și datele de azi, am coborât la 10%.
Vestea proastă e că de fapt sunt prea puține date pentru a trage concluzii.
Cazuri Crestere Crestere %
15
17 2 13.33333333
29 12 70.58823529
47 18 62.06896552
59 12 25.53191489
95 36 61.01694915
123 28 29.47368421
139 16 13.00813008
168 29 20.86330935
186 18 10.71428571
Personal nu gasesc foarte relevant studiul acesta, dar sigur ca e posibil sa gresesc.
Când ai un caz, și aterizează avionul de Italia cu încă doua îți apare o creștere cu 200% în câteva ore. Însă când ai 1000, și 200 noi zilnic genul asta de "zgomote" devin mai puțin relevante.
Graficul încearcă urmărirea cazurilor de transmise întra comunitare, devenite predominante, nu a răspândirii cu avionul, care devine din ce în ce mai irelevanta.
Uită-te la sfârșit, la q&a. Omul spune ce-am spus și eu, primele 100 cazuri sunt prea zgomotose.
În plus la fiecare tara din grafic dau și o mica explicație.
Și recunoaște ca nu-i epidemiolog, nu cauta corelații cauza efect ci e doar o statistica.