Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

În România, COVID-19 se răspândește la fel ca în Italia și în restul Europei. Nu suntem nici mai înapoiați, nici mai eficienți ca alți europeni

Cu toții am văzut imaginile rafturilor goale din țările în care virusul a lovit mai repede ca la noi. Si uman este să încercăm să ne protejăm viitorul. Al nostru și al celor de lângă noi. Dacă din punct de vedere farmaceutic nu avem încă o soluție (nervozitatea a cuprins și jurnalele științifice de specialitate care au ajuns fără voia lor să contribuie la diseminarea de informații de calitate discutabilă – mulțumesc Prof. Băicuș de la UMF Carol Davila pentru analizele extrem de pertinete) din punct de vedere epidemiologic soluția cea mai utilă este distanțarea socială. 

Simplu vorbind, virusul „sare” de la om la om dacă poate. Mijlocul de transport cel mai des folosit este picătura de lichid tușită sau strănutată de cel bolnav. Dacă un om sănătos ajunge să o respire atunci virusul ajunge la noua sa gazdă. Stim că virusul rezistă și pe suprafețe – de exemplu mânerele de uși, tastele de calculator, ecranele telefoanelor sau a ATM-urilor sau orice suprafețe similare. Cât rezistă – încă nu știm cu precizie, dar atitudinea cea mai corectă este să considerăm de la început că aceste suprafețe sunt contaminate și să ne purtăm ca atare: evităm atingerile cu aceste spurafețe dacă nu e nevoie, folosim mănuși dacă trebuie, ne spălăm și dezinfectăm mai des ca de obicei. Și atunci ce facem? Începem sau nu să facem depozite?

Cuvântul de bază este responsabilitate. Deci fiecare trebuie să fie responsabil atât pentru el, cât și pentru restul societății. Si să cumpere doar atât cât are nevoie pentru familia sa pentru următoarele 7, maximum 10 zile pentru a nu mai fi nevoit să meargă la cumpărături mai des de 3-4 ori pe lună. 10 kg de făină, 10 litri de ulei, 3 kg de cașcaval sau 10 litri de clor înseamnă exces, și nu responsabilitate. Dacă vom epuiza depozitele de ulei, de exemplu, asta va face ca alții să vină mai des la magazin pentru a căuta ulei. Si asta nu ne va ajuta. Chiar dacă noi nu vom mai merge la magazin pentru următoarele 10 zile ne vom întâlni cu aceștia pe stradă, în mijloacele de transport sau la bancomate. Și chiar dacă noi nu ne vom întâlni cu ei, altcineva o va face. Și lanțul transmiterii virusului NU se va rupe. Deci ajută-te, dar ajută-l și pe cel de lângă tine să vină mai rar la magazin!

Există printre noi simțăminte exagerate. Fie că românii sunt un popor de înapoiați care va suferi mai mult din cauza virusului, fie că steaua noastră norocoasă va face să nu fim atinși ca alții. Pun mai jos doua grafice ale răspândirii virusului. În primul constatăm că la noi boala se răspândește la fel ca în Italia și ca în aproape toate țările europene: cu o rată de 33-35%. Deci nu suntem nici mai nesimțiți, nici mai înapoiați și, - din păcate pentru mesajul triumfalist al guvernanților –, nici mai eficienți ca alți europeni în controlul bolii. 

Sursa: http://nrg.cs.ucl.ac.uk/. Graficul ia în calcul cazurile COVID-19 la fiecare milion de locuitori.

Al doilea grafic arată cum Singapore și probabil Japonia au reușit să facă ce nu am reușit noi: să reducă rata de extindere a bolii. Nu sunt țări conduse de guverne de mână forte, nu sunt țări nedemocratice. Dar sunt țări în care responsabilitatea socială se manifestă. Până când cercetătorii nu ne vor aduce o soluție medicală această atitudine este cea mai puternică armă împotriva COVID-19. Atât în materie de obiceiuri de cumpărături, cât și în ce privește informarea, implicarea și protejarea celui de lângă noi.


Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ok, am gasit aici date actualisate in timp real
    https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23723413-interactiv-covid-19-romania-harta-judete-cazuri-confirmate-grafic-imbolnaviri.htm

    se pare ca rata de crestere e defapt sub 22% dar sunt salturi in anume zile in care probabil se iau in considerare cei bolnavi veniti din afara
    • Like 0
  • e interesant totusi ca in italia, se vede ca rata aia de 35% de crestere initiala, a fost mare fara prea multe masuri de limitare a raspindirii, iar dupa introducerea masurilor s-a plafonat la 22%. la noi s-au inchis scolile de 2 saptamani deja si totusi rata de crestere a ramas constanta...banuiesc ca majoritatea bolnavilor sunt importatzi ar fi totusi interesant de vazut daca masurile de izolare au efect..e pe undeva un grafic in timp real?
    • Like 0
  • Nu sunt matematician sau medic. (Dar facand istorie si filozofie, si urmarind epidemiile din istorie, se face nitel "ochiul".)
    Totusi, cand vorbiti de mortalitate -provacata de C19-, trebuie sa va referiti si la situatia anterioara din societate; cate persoane vulnerabile aveau, la mia de locuitori. (Cati bolnavi/batrini etc.) existau in tarile respective.
    Cu cat erau mai multi, cu atit va fi o mortalitate mai mare, la aceeasi rata a raspindirii. Cred ca trebuie sa analizati doar viteza de raspindire si amploarea raspindirii.
    Mortalitatea (C19) este o alta problema, ce depinde de alti factori. Nu de eficienta sistemului medical, ci, in primul rind, de marimea esantionului cetatenilor vulnerabili. Pina la descoperirea unui medicament eficient. (Se pare ca se recomanda un produs japonez, antivirus.)
    Din cate stiu, Italia avea un foarte mare numar de batrini. Deci... S-ar putea sa fie un caz atipic, totusi.
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Apropo de statistici, si despre cat e de prost sistemul medical romanesc.
    Statistic vorbind, si pur cantitativ, e unul dintre cele mai ... BUNE! Are un numar mare de medici, de paturi de spital sau de unitati de terapien intensiva pe cap de locuitor. De ex la numarul de unitati de terapie intensiva / capita e pe locul 4 in Europa, si mult inaintea USA-ului de exemplu (care este si sub Italia).
    In Europa la genul asta de statistici Grecia sta foarte bine.
    Acum daca la noi unitatile alea exista si in realitate sau nu, greu de spus. Sau daca au tot ce le trebuie sa ca functioneze.
    • Like 0
  • mai relevant ar fi raportarea la nr de locuitori, daca are cineva rabdarea sau un soft care sa faca o renormalizare
    si, da, dar ar fi teribil ca informatie, sa aflam numarul de decese , corelat sau raportat la ziua in care au fost contaminati, pt ca decesele nu se refera la ultimii veniti, sau la total contaminati , ci la primii (si putini) veniti
    • Like 0
    • @ corneliu apostol
      Cifrele reprezinta tocmai raportarea la numarul de locuitori (/per milion de locuitori). Datele de astazi arata cum mai toata Europa a intrat pe trendul 22%. Apropos de Lombardia vs Italia - mergeti la link-ul dat si vedeti si analiza aceasta. Surpriza pana acum este Elvetia care a ramas pe curba de 35%. Tinand cont de potenta financiara a acestei tari imi e teama ca ei fac mai multe testari ca restul lumii si de aceea au aceste cifre mari. Ceea ce inseamna ca si 22% e subcalculat.
      • Like 2
    • @ Florian Berghea
      Parerist check icon
      Eu nu-s convins de cazul elvetiei. Mortalitatea de exemplu e similara Belgiei, care e pe curba de 22%. In cazul in care ambele ar fi pe curba de 35% (subevaluat ipotetic in Belgia, care apropo, ca de obicei, iar n-are guvern) atunci Elvetia ar trebui sa aiba o mortalitate calculata mai mica.
      Pentru mine neclar e ce se intampla in Olanda, unde mortalitatea pare mare.. ma intreb daca acolo nu cumva numarul de imbolnaviri real nu e subevaluat. Olandezii ziceau ca merg pe imunizarea populatiei, asa ca probabil nu fac teste decat la cazurile grave.
      • Like 0
    • @ Florian Berghea
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu vă fie teamă. În cazul Elveției și al Germaniei este adevărul gol-goluț.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      acum am primit o veste, nu placuta, elvetia, potential infectat -s-a auto izolat, dar medicul i-a zis sa revina dupa 4 zile (2 din colegii cu care lucreaza sunt dovediti)
      • Like 0
    • @ Florian Berghea
      scuze,eu nu am fost atent, mai ramane raportarea/corelarea deceselor la lotul din care provin
      • Like 0
  • Am un material in publicare care explica unele dintre aceste intrebari. Atitudinile tarilor la testare sunt diferite. Evident: daca nu testezi...nu ai cazuri dovedite. Dar asta nu inseamna ca nu exista aceste cazuri. Calitatea sistemului medical nu se vede aici ci pe zona de decese. Aici se vede indeosebi raspunsul societatii la masurile de limitare a contactului intre cei infectati si cei neinfectati.

    Am vazut si eu ca am trecut la curba de 22%. Dar asta nu inseamna mai mult de 2 zile castigate comparativ cu varianta 33-35%. 2 zile nu fac diferenta la o internare la ATI - unde se sta mai mult de doua zile...

    Nu este singura analiza matematica a fenomenului dar este cea mai simpla - nu ia in considerare factorii aditionali care pot schimba modul in care o intelegem. Dar acest factori sunt mai degraba particulari si nu generalizabili - cum ar fi temperatura in nordul Italiei fata de sudul Spaniei, gradul de igiena, educatie munca de la domiciliu (e de asteptat ca munca la domiciliu sa fie mai larg adoptata in nordul italiei - bogat comparativ cu sudul... dar nu vad o diferenta mare.

    In plus, ceea ce asteptam cu totii este cresterea gradului de imunizare a populatiei...asta incetineste viteza de transmitere. Dar la numerele astea (sub 1% din populatie infectata) nu se manifesta acest efect. Mai incolo...spre 40% vom vedea si asta.
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    Curba Italiei nu e reală fiindcă s-a depășit demult capacitatea de testare. Nu ai date corecte, n-ai o statistică relevantă. Pentru fiecare caz testat ori confirmat sunt încă niște cazuri pozitive cu forme ușoare ori fără simptome. Curba lor reală ar arăta altfel, mult mai dramatic și mai abrupt, probabil ca cea a Chinei în faza critică.
    Cei decedați acum provin din cei infectați exploziv în perioada de "grație" de 2 săptămâni. Grazie!
    Argument1: proporția deceselor în Italia e exagerat de mare raportat la numărul de cazuri, cca 7,8%. WTF?
    Argument2: periodic nici nu mai apar cazurile noi ori numărul de decese ori de cazuri raportat la populație ( sursa: worldometer).
    • Like 0
  • Cosmin check icon
    Ok, am înțeles.
    Graficul este ofsetat astfel încât să se potrivească cu situația Italiei.
    Între timp, a fost actualizat și cu data da 16.03 și vestea bună e că România a căzut de pe curba cu 35% pe cea de 22% și a mai câștigat și 2 zile față de Italia, de ieri până azi.
    Vestea și mai bună este că dacă se pun și datele de azi, am coborât la 10%.
    Vestea proastă e că de fapt sunt prea puține date pentru a trage concluzii.

    Cazuri Crestere Crestere %
    15
    17 2 13.33333333
    29 12 70.58823529
    47 18 62.06896552
    59 12 25.53191489
    95 36 61.01694915
    123 28 29.47368421
    139 16 13.00813008
    168 29 20.86330935
    186 18 10.71428571
    • Like 1
    • @ Cosmin
      Incearca sa construiasca un model matematic pornind de la cazul Italiei, dar adevarul e ca forteaza concluziile. Exclude atat cazurile care nu se potrivesc in model, cat si aspecte relevante de tipul masurilor luate, cauzelor fiecarei imbolnaviri in parte, etc. E ca si cum ai spune ca daca apare undeva azi un caz de holera peste 6 luni vom avea zeci sau sute de mii de imbolnaviri, pentru ca asa s-a intamplat candva in secolul XIX (extrapolarea unor date e la fel de relevanta sau nu si daca o facem in spatii diferite sau perioade de timp diferite), Evident ca modelul acela e irelevant. Culmea e ca nici macar cazul Italiei nu e unitar pentru ca evolutia din Lombardia, zona suprapopulata, si cea din sate izolate din Puglia e foarte diferita. Dar, ma rog, fiecare incearca sa contribuie la preocuparea comuna, inclusiv statisticienii.
      • Like 1
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      Efectul masurilor se vor vedea (sau nu) pe curbă. Tocmai despre asta e vorba.
      • Like 0
  • Statistica este o stiinta minunata, dar cu ea se poate demonstra orice. Graficul de mai sus vrea sa demonstreze ca in Europa raspandirea virusului respecta o anume regula. Doar ca ia doar tari care se incadreaza in acea tendinta. De pilda nu e luata o tara ca Austria care avea 2 cazuri acum 3 saptamani si are 1018 acum. Nici una ca Ucraina care a avut primul caz pe 3 martie (apropo, trecut prin Suceava din Italia de unde a mers cu masina acasa, la Cernauti - nu s-a vorbit despre asta) si acum are 7 in total, la o populatie de 3 ori mai mare decat a noastra. Si nici graficul de mai sus nu mai e chiar actual, pentru ca Polonia, cu 3 zile in urma noastra, ne-a depasit la numarul total de cazuri (si, in consecinta ne-a egalat la indicele cazurilor pe milionul de locuitori pe care il utilizeaza graficul). De asemenea graficul nu tine cont de cauze. La noi majoritatea sunt dintre cei veniti din Italia care s-au autoizolat la domiciliu sau au fost in carantina. Practic cazurile acestea trebuia sa fie trecute in "sarcina" Italiei. Nu i-ar fi modificat statisticile ei, evident, dar sigur le-a modificat semnificativ pe ale noastre.
    Personal nu gasesc foarte relevant studiul acesta, dar sigur ca e posibil sa gresesc.
    • Like 0
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      In mare, tocmai din motivul asta primele 100 cazuri sunt eliminate.
      Când ai un caz, și aterizează avionul de Italia cu încă doua îți apare o creștere cu 200% în câteva ore. Însă când ai 1000, și 200 noi zilnic genul asta de "zgomote" devin mai puțin relevante.
      Graficul încearcă urmărirea cazurilor de transmise întra comunitare, devenite predominante, nu a răspândirii cu avionul, care devine din ce în ce mai irelevanta.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Nici vorba. Graficul urmareste pur si simplu evolutia cronologica a numarului de cazuri la milionul de locuitori. Atat!
      • Like 0
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      http://nrg.cs.ucl.ac.uk/mjh/covid19/
      Uită-te la sfârșit, la q&a. Omul spune ce-am spus și eu, primele 100 cazuri sunt prea zgomotose.
      În plus la fiecare tara din grafic dau și o mica explicație.
      Și recunoaște ca nu-i epidemiolog, nu cauta corelații cauza efect ci e doar o statistica.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Bine.
      • Like 0
  • check icon
    Nu trebuie sa fii un specialist ca sa iti dai seama ca reprezentarea grafica pentru tara noastra tinde spre o plafonare deci nu are nimic de a face cu curba Italiei. Seamana mai degraba cu cea a Greciei. Oricum, dupa doua zile cu crestere moderata (iar ziua de azi inca nu s-a incheiat) nu putem sa tragem vreo concluzie. Cred ca trebuie luat in considerare si factorul "sistemul medical romanesc": decat sa ajung intr-un spital romanesc mai bine stau in casa.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult