Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

În România, guvernarea bea ceai de tei încă din 2017: pierde zeci de miliarde de euro fără nicio tresărire

Ședință de guvern - 9 mai 2022

Foto: gov.ro

Consiliul Fiscal cere să se facă dreptate în zona de taxe și impozite. Iată de ce.

2017 – 90 miliarde lei estimare muncă la negru – în 2022 este cu siguranță și mai mare;

2018 – 32 miliarde lei neincasare de TVA, așadar evaziune fiscală – în 2022 este cu siguranță mult mai mare;

2019 – 3 miliarde de lei pierderi la top 10 companii controlate de stat;

2021 – 50 miliarde lei amnistie fiscală – de care au beneficiat foarte multe companii evazioniste sau conectate politic;

2022 – 2 miliarde lei deficit de încasare la buget din facilitați fiscale în sectoare care nu mai contribuie la creșterea economică;

2022 – 2 miliarde lei din “Sprijin pentru România” se duc către sectoare notorii pentru evazionism și munca la negru;

2022 – 8 miliarde lei - statul își creste în T1 cheltuielile cu 25%, mult mai mult decât inflația.

Toate evoluții de dinainte de pandemie sau de inflația generata (probabil) de creșterea tarifelor la utilități și combustibili sau de război. Dacă tragem linie vedem că în România se pierd anual venituri echivalente la 10-15% din PIB.

Așadar, cifrele de mai sus demonstrează că în România se bea ceai de tei încă din 2017, guvernarea este calmă de vreme ce pierde și risipește zeci de miliarde pe an fară să ia măsuri și având pe cine să dea vina.

Astfel de perfomanță ai când guvernezi țara bând ceai de tei în loc să iei shot-uri de adrenalină.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • nu asi zice ca guvernarea pierde bani,dimpotriva cistiga bani,la imparteala,pentru buzunarul propriu tolerarea evaziunii fiscale ce inseamna?incasarile deficitare la fel?nu un pact cu hotii si evazionistii?banii nu au miros se impart,in ast timp se gindesc la "binele"poporului venind cu tot felul de idei de reforme care mai de care,mai putin una, renuntarea la furt,
    • Like 0
  • Categoric. Dar adevarul nu ajuta. E imbrobodir in nesimtire si lipsa de patriotism.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult