Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Înainte iarna era doar iarnă

Ninsoare în cartierul Titan

Foto - Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

Eu nu înțeleg de ce se prezintă la știri vremea ca sfârșitul lumii. Aud în fiecare zi despre coduri portocalii și roșii, val de aer polar, infernul alb, unde lovește urgia, ploi de zeci de litri pe metru pătrat.

Uneori cad în nebunia celor ce prezintă și car lemne în casă pentru trei zile și mă pregătesc de „infern”. Și infernul nu vine. Vine o țâră de zăpadă sau o țâră de ploaie. 

Și apoi îmi amintesc cum erau iernile când nu se anunța catastrofal coduri portocalii și roșii, val de aer polar, infernul alb, unde lovește urgia, ploi de zeci de litri pe metru pătrat.

Erau nămeți până la geam. Făceam cărări prin ogradă spre grajd și spre alte acareturi de parcă erau tranșee pe front. Scoteam apă din fântână și îmi degerau degetele pe coarba de fier mai rece decât gheața. Mai luam și câte o trântă în omăt că așa e iarna.

Iarna era bucurie, era feerie, era picioare înghețate, nas dezghețat, degete amorțite, dar niciodată infern alb, val de aer polar, cod portocaliu și roșu.

Oare nu se pot prezenta știrile fără felul acesta alarmist și catastrofal!?

Vai, ninge! Vai, vine zăpada! Păi ce să vină, dacă e iarnă?!

Vai, e cald! Păi ce să fie, dacă e vară!?

Oare nu e destul vai în țara asta și fără a face și din anotimpuri un vai!? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai asa se dau știrile acuma. E drept ca și cei care le asculta în ziua de astăzi, sunt din ce în ce mai prosti. Cred tot ce vad la televizor, nu mai știu sa discearnă ce e adevărat și ce e fals. De plâns, va plângeți toata ziua, dar sa va puneți niște simple întrebări legitime nu sunteți în stare.
    • Like 1
  • Ovidiu check icon
    "Eu nu înțeleg de ce se prezintă la știri vremea ca sfârșitul lumii."
    Se prezintă deoarece, pentru o cât mai mare audiență, televiziunile se întrec în a face din orice mărunt fapt divers o știre senzațională. O banală ceață, pe șoselele care însoțesc cursul unui râu, e prezentată ca "fenomen meteo extrem", la breaking news. Un ger firesc lunii ianuarie apare drept "Generalul Iarnă, care pune stăpânire pe România", iar o ninsoare, care așează câțiva centimetri de zăpadă pe carosabil, devine în titlurile de presă, "România sub zăpezi". Nimic nu mai e normal când e vorba de vreme. Dacă e mai cald, ni se va spune că e mai cald decât temperatura normală a sezonului, dacă e mai frig, vom afla că frigul e sub temperatura obișnuită.
    Dar nu e vorba numai de starea timpului. Orice gest greșit, dar mărunt, al vreunui politician e disecat și explicat ca ceva abominabil. "Ca la noi. la nimenea" sună o lozincă stupidă, mereu vehiculată în presă și pe rețelele de socializare, deși, corupție, incendii, violuri, crime, ca la noi, au loc pe tot mapamondul, zi de zi. Desigur, prin alte părți, Justiția e mai activă și rezolvă cazurile, pedepsind infractorii. La noi, e ceva mai lentă si cam adormită. Atentă mai mult la propriile privilegii, inclusiv pensiile lor speciale și intangibile.
    O simplă discuție contradictorie sau negociere într-o coaliție, e denumită "scandal". "Cutare a șters pe jos cu cutare", " X îl face praf pe Y", "Nu știu care e ironizat de nu știu cine" etc...
    Presa de tipul ăsta nu e cu nimic mai brează decât politicienii de care se ocupă. Fie că e vorba despre starea vremii, despre politică, manifestații, revendicări sau diverse disensiuni, vom găsi aceleași exagerări în presă. Pe internet, unde facem click cu mouse-ul sau atingem cu degetul, fenomenul se numește clickbait. La TV, pe așa-zisa burtieră, apare incontinentul breaking news. După care, prezentatoare gătite în rochii de nașă, cu decolteuri adânci, de parcă tocmai ar întra în biserică la cununii, vin să ne spună ce și cum, acompaniate de diverși invitați.
    De ce ne-am mai mira? Până la urmă normalul și anormalul își schimbă sensurile după cum consideră făcătorii de știri că le-ar putea mări audiența.
    • Like 3
    • @ Ovidiu
      Îmi place asta cu "rochii de nașă"
      Și uneori, când aud june prompteriste luând la întrebări experți în incendii sau in strategii militare cu un ton de "da' la asta nu te-ai gândit?" mă complexez ....de unde știu fătucile astea așa multe?
      • Like 0
  • Și, bomboana pe colivă, mai există și mesajele RO-ALERT pe telefon, care sunt și mai alarmiste și te deranjează la orice oră cu alarma lor că e cod meteo de nu stiu ce culoare, vijelie, furtună, caniculă, viitură etc. Sau că a dispărut de acasă cine știe ce plod...
    • Like 0
  • Asta îmi aduce aminte de minunatul domn Grigore Moisil, care i-a întrebat pe cei de la meteo care era probabilitatea ca estimarea lor să fie corectă. 40% au răspuns meteorologii. La care, Moisil, le-a recomandat să dea prognoza fix pe dos. Veți avea imediat o probabilitate de 60%, a argumentat el.
    :)
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Nu e chiar așa. Am copilărit în zona Sinaia, și vă asigur că acum sunt zile toride în vârf de munte. E o realitate.
    • Like 0
  • Marina check icon
    M-am prins târziu: cod portocaliu=poate plouă nițeluș, cod roșu=plouă, val de aer polar=scade temperatura, posibil până la 2 grade cu plus, letal, ca mai! (dacă nu cumva vine vreun front atmosferic saharian peste cel polar). Dacă plouă, cică e vreme urâtă. Dacă nu plouă, e clar, ne ucid schimbările climatice, așa cum merităm, că prea nu ne pasă ce amprentă de carbon uriașă avem!
    Mi-e dor de meteo de dinainte de '89: Vântul va bătea slab până la moderat...și gata!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Luminița Aldea/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon