Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„La anul 1796, a fost iarnă atât de caldă tocmai ca vara”. Iarna de acum, precum iernile de altădată

Târg Piața Constituției

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu

Un foarte cunoscut „clasic și înțelept” ins în viață, din spațiul politic românesc, afirma cu toată convingerea și siguranța de sine că „iarna nu-i ca vara”. Iată că iarna de acum este „aproape vară” prin temperaturile nefiresc de ridicate pentru această perioadă a anului. Toată lumea comentează înspăimântată, sau își dă cu părerea că vremea caldă este consecința încălzirii globale. În mod firesc, trebuie să ținem seama și de această ipoteză științifică. 

Dacă apelăm însă la cunoașterea de tip cultural a trecutului, putem să detectăm și alte ierni precum vara. Cunoașterea de tip cultural presupune o diversitate de abordări, inclusiv cele reieșite din experiențele de viață ale omului, din trecutul experiențial de istorie trăită, de reprezentările și sensibilitatea oamenilor din trecut, de încheierile pe care omul le are în raport cu natura, de cunoașterea lumii codificată în obiceiuri, tradiții și ritualuri.

În anumite surse istorice întâmplătoare și nesistematice, adică în însemnări ad hoc manuscrise de pe marginea cărților religioase, se evidențiază asemenea evenimente meteorologice, climatice, geologice nefirești precum ploi masive, geruri grele, cutremure de pământ, furtuni, secetă și arșiță etc. Aceste evenimente au marcat sensibilitatea și emoțiile colective și au fost majoritar percepute într-o lume premodernă sub semnul miraculosului, a minunilor sau a pedepsei divine. Asemenea observații meteorologice și climatice sunt surprise în succinte însemnări alături de referiri la evenimente politice, militare, conflicte de putere, secvențe de viață privată, toate compunând, după cum menționa Nicolae Iorga, „cronicile celor mici, sau istoria țării prin cei mici”. Ele reprezentau, după opinia aceluiași istoric, „istoria care nu e compusă, ci numai însăilată, notată incidental și sporadic de cei modești și puțin cărturari”. Autorii acestor însemnări reprezintă în totalitatea lor o „smerită mentalitate de diac”, iar aceste însemnări de factură culturală formează pentru români o mare narațiune istorică, fragmentară, anonimă, multiplă, reflexivă și nu una conceptualizată, una solemnă, una oficială. Însemnările despre vremuri și vreme confirmă, din punct de vedere al cunoașterii culturale a lumii și a naturii, evenimentele și perioadele de vreme ieșite din comun, excepționale care au impresionat mentalitatea tradițională. 

Ele au rămas, dincolo de datele de inventar, statistice, seriale ale perioadelor de încălzire din istoria pământului, relevante pentru raportul om - natură, om – climat. Astfel, într-o serie de însemnări fulgurante se menționează iarna ca vara, sau ierni atipice: „Iarnă bună în ianuarie 6 zile, anul 1725 ... , în ziua de Bobotează n-a fost iarnă, ci a fost zi împărătească de vară”; „Să se știe de când a fost iarnă ușoară și n-au căzut omăt și în 11 ianuarie au tunat și curcubeu a fost dinspre răsărit. Anul 1871”; „La anul 1796, a fost iarnă atât de caldă tocmai ca vara, cât n-au mai fost demult așa, că erau flori și iarbă în luna lui ianuarie, iar luna lui februarie, tot bună”; „La anul 1821, tot postul Crăciunului au arat oamenii. Și în vinerea întâi și a doua de Crăciun, așa de cald, ca vara a fost, că fetele la țară au jucat afară desculțe și în cămașă”.

Iată că, dincolo de toate ipotezele științifice, și altădată iernile au fost blânde și anii secetoși. Cerul a intrat de foarte multe ori în dialog cu lumea pământeană, iar calamitățile naturale au fost îmblânzite de conducători ai popoarelor buni și vrednici. Astfel, se menționează într-o însemnare că „de când Ștefan cel Mare s-a urcat pe tronul Moldovei, și stihiile naturii s-au îmbânzit, ploile cădeau la timp și zăpezile erau îmbelșugate.

Cunoașterea de tip cultural a omului și a naturii poate că ne tratează spaimele și depresiile lumii contemporane pentru că această cunoaștere ne demonstrează că nu suntem singuri și, vorba filozofului Seneca, nu trăim într-o solitudine depresivă și spăimoasă chiar dacă iarna aceasta pare a fi o vară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    sa nu mai vorbim de petm, Paleocene–Eocene Thermal Maximum, când trăiau dinozauri la poli ! asistam la nașterea whataboutismului climatic , interesant.
    • Like 0
  • pe la anul 1000 vikingii au ajuns in Tara Verde, care acum e mai putin verde si in Tara Vinului, unde acumnu mai cresc struguri. acum peste 500 de ani Francois Villon se plangea ca nu mai sunt zapezile de altadata. p.s. care era aprenta de carbon umana atunci?

    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult