Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„La anul 1796, a fost iarnă atât de caldă tocmai ca vara”. Iarna de acum, precum iernile de altădată

Târg Piața Constituției

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu

Un foarte cunoscut „clasic și înțelept” ins în viață, din spațiul politic românesc, afirma cu toată convingerea și siguranța de sine că „iarna nu-i ca vara”. Iată că iarna de acum este „aproape vară” prin temperaturile nefiresc de ridicate pentru această perioadă a anului. Toată lumea comentează înspăimântată, sau își dă cu părerea că vremea caldă este consecința încălzirii globale. În mod firesc, trebuie să ținem seama și de această ipoteză științifică. 

Dacă apelăm însă la cunoașterea de tip cultural a trecutului, putem să detectăm și alte ierni precum vara. Cunoașterea de tip cultural presupune o diversitate de abordări, inclusiv cele reieșite din experiențele de viață ale omului, din trecutul experiențial de istorie trăită, de reprezentările și sensibilitatea oamenilor din trecut, de încheierile pe care omul le are în raport cu natura, de cunoașterea lumii codificată în obiceiuri, tradiții și ritualuri.

În anumite surse istorice întâmplătoare și nesistematice, adică în însemnări ad hoc manuscrise de pe marginea cărților religioase, se evidențiază asemenea evenimente meteorologice, climatice, geologice nefirești precum ploi masive, geruri grele, cutremure de pământ, furtuni, secetă și arșiță etc. Aceste evenimente au marcat sensibilitatea și emoțiile colective și au fost majoritar percepute într-o lume premodernă sub semnul miraculosului, a minunilor sau a pedepsei divine. Asemenea observații meteorologice și climatice sunt surprise în succinte însemnări alături de referiri la evenimente politice, militare, conflicte de putere, secvențe de viață privată, toate compunând, după cum menționa Nicolae Iorga, „cronicile celor mici, sau istoria țării prin cei mici”. Ele reprezentau, după opinia aceluiași istoric, „istoria care nu e compusă, ci numai însăilată, notată incidental și sporadic de cei modești și puțin cărturari”. Autorii acestor însemnări reprezintă în totalitatea lor o „smerită mentalitate de diac”, iar aceste însemnări de factură culturală formează pentru români o mare narațiune istorică, fragmentară, anonimă, multiplă, reflexivă și nu una conceptualizată, una solemnă, una oficială. Însemnările despre vremuri și vreme confirmă, din punct de vedere al cunoașterii culturale a lumii și a naturii, evenimentele și perioadele de vreme ieșite din comun, excepționale care au impresionat mentalitatea tradițională. 

Ele au rămas, dincolo de datele de inventar, statistice, seriale ale perioadelor de încălzire din istoria pământului, relevante pentru raportul om - natură, om – climat. Astfel, într-o serie de însemnări fulgurante se menționează iarna ca vara, sau ierni atipice: „Iarnă bună în ianuarie 6 zile, anul 1725 ... , în ziua de Bobotează n-a fost iarnă, ci a fost zi împărătească de vară”; „Să se știe de când a fost iarnă ușoară și n-au căzut omăt și în 11 ianuarie au tunat și curcubeu a fost dinspre răsărit. Anul 1871”; „La anul 1796, a fost iarnă atât de caldă tocmai ca vara, cât n-au mai fost demult așa, că erau flori și iarbă în luna lui ianuarie, iar luna lui februarie, tot bună”; „La anul 1821, tot postul Crăciunului au arat oamenii. Și în vinerea întâi și a doua de Crăciun, așa de cald, ca vara a fost, că fetele la țară au jucat afară desculțe și în cămașă”.

Iată că, dincolo de toate ipotezele științifice, și altădată iernile au fost blânde și anii secetoși. Cerul a intrat de foarte multe ori în dialog cu lumea pământeană, iar calamitățile naturale au fost îmblânzite de conducători ai popoarelor buni și vrednici. Astfel, se menționează într-o însemnare că „de când Ștefan cel Mare s-a urcat pe tronul Moldovei, și stihiile naturii s-au îmbânzit, ploile cădeau la timp și zăpezile erau îmbelșugate.

Cunoașterea de tip cultural a omului și a naturii poate că ne tratează spaimele și depresiile lumii contemporane pentru că această cunoaștere ne demonstrează că nu suntem singuri și, vorba filozofului Seneca, nu trăim într-o solitudine depresivă și spăimoasă chiar dacă iarna aceasta pare a fi o vară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    sa nu mai vorbim de petm, Paleocene–Eocene Thermal Maximum, când trăiau dinozauri la poli ! asistam la nașterea whataboutismului climatic , interesant.
    • Like 0
  • pe la anul 1000 vikingii au ajuns in Tara Verde, care acum e mai putin verde si in Tara Vinului, unde acumnu mai cresc struguri. acum peste 500 de ani Francois Villon se plangea ca nu mai sunt zapezile de altadata. p.s. care era aprenta de carbon umana atunci?

    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult