Încălzirea globală, o consecință directă a activității umane

Foto: Getty Images

Încălzirea globală reprezintă un efect direct al activității umane. Începând cu 1880, temperatura medie a Pământului a crescut cu 0,07° C, în fiecare deceniu. Această valoare poate părea neglijabilă, dar în decursul ultimilor 150 de ani, valoare cumulată este una importantă.

Ca urmare a procesului de încălzire globală, crizele de mediu au devenit cele mai importante riscuri la adresa umanității. Încălzirea globală a devenit o realitate cu care ne confruntăm zilnic.

În acest grafic global al temperaturii, Neil R. Kaye, specialist în climatologie , descrie modul în care s-au schimbat temperaturile medii lunare de-a lungul a aproape 170 de ani. Valorile temperaturii au fost comparate cu mediile preindustriale (1850-1900).

Ce cauzează încălzirea globală?

Interpretarea datelor din grafic reflectă două momente declanșatoare semnificative în tendința de încălzire globală:

• Perioada 1851-1935 – Se suprapune cu a doua revoluție industrială. În acest interval temperaturile globale au oscilat între -0,4° C până la +0,6° C

• 1936-2020 – Se suprapune cu a treia revoluție industrială. În acest interval, creșterea temperaturii globale a oscilat între + 0,6° C până la +1,5° C

Graficul temperaturii globale arată clar că în ultimii ani, temperaturile medii au depășit în mod constant 1,5° C valorile preindustriale.

Perioada 1851-1935 – cea de-a doua revoluție industrială

Între anii 1877–1878 observăm o creștere evidentă a temperaturilor. În acest timp, lumea a cunoscut numeroase evenimente climatice fără precedent. Omenirea s-a confruntat puternic fenomen El Niño și secete larg răspândite. Marea foamete ce a urmat a provocat moartea unui număr estimat între 19 și 50 de milioane de oameni.

În primele cinci rânduri ale graficului global al temperaturii, mai multe economii au progresat în a doua revoluție industrială (1870-1914). În perioada 1851 – 1918l, activitatea economică s-a concentrat pe producția de oțel și a bunurilor de larg consum.

Deși progresul tehnologic a adus îmbunătățiri imense vieții oamenilor, acesta a presupus utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili. În atmosferă au fost eliberate cantități semnificative de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră. Ar putea dura câteva decenii până când oamenii de știință să evalueze amploarea efectelor produse de eliberarea gazelor toxice.

Perioada 1936–2020

A doua jumătate a graficului temperaturii globale este marcată de Al Doilea Război Mondial (1939-1945) și de consecințele sale. După ce ostilitățile au încetat, națiunile au început să își reconstruiască economiile devastate de război. A început cea de-a treia revoluție industrială.

După anii 1950, globalizarea și comerțul au progresat. Oamenii și bunurile au început să se deplaseze mai rapid. Niciodată în istorie economiile țărilor nu au devenit atât de interconectate. În plus, rata de creștere a populației a atins un nivel de 2,1% pe an între 1965 și 1970. Rata de industrializare a crescut și mai mult pentru a satisface cererea de consum a unei populații globale în creștere.

Istoria evoluției umane este legată de încălzirea globală. O parte a creșterii temperaturilor poate fi atribuită evoluțiilor naturale ale schimbărilor climatice. Aceste tendințe istorice scot în evidență efectele activității umane, din ultimii 85 de ani. În anii 1980 ai secolului trecut, încălzirea globală a devenit o realitate resimțită la nivel planetar.

Următorul grafic analizează evoluția temperaturilor globale înregistrate în ultimii două mii de ani. În acest interval de timp, în 8 dintre ultimii 10 ani s-au înregistrat cei mai fierbinți ani din istorie. Practic, ultimii 10 ani au fost cei mai călduroși din istorie.

Încălzirea globală / Sursa / The Visual Capitalist / Nature Geoscience

Încălzirea globală și schimbările climatice sunt unele dintre cele mai mari provocări și vor modela viața umană pe Pământ. Pași promițători pentru a reduce emisiile de carbon au fost făcuți prin reintrarea SUA în prevederile Acordului climatic de la Paris. De asemenea, la Summitul de la Davos din 2021 a fost punctată necesitatea reducerii emisiilor de carbon.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp