Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Incendiul din Prahova | „Ferma Dacilor” e deținută de un patron care a avut legături cu lumea interlopă. Pensiunea, recomandată pe Facebook de șeful ANPC, Horia Constantinescu

Cornel Dinicu

Pensiunea „Ferma Dacilor”, unde marți dimineață a avut loc un incendiu în care și-au pierdut viața un copil și cinci adulți, a fost construită în 2013 și îi aparține lui Cornel Dinicu, un afacerist prahovean, care a avut, în trecut, legături cu lumea interlopă. Potrivit unei anchete „România, te iubesc!”, difuzată în anul 2021, acesta a fost implicat, în ianuarie 2000, într-un conflict al interlopilor din București, cunoscut sub numele de „Afacerea Portbagajul”.  

„Cornel Dinicu, 30 de ani, Claudiu Paraschiv, 30 de ani, și Valentin Răducanu ar fi spart geamul unui autoturism Mercedes care staționa pe Splaiul Independenței din București și ar fi furat din portbagajul acestuia două genți în care s-ar fi aflat 420.000 de dolari, 30.000 de mărci germane, 120 de milioane de lei (echivalentul actual a 12.000 de lei) și circa 300 de grame de bijuterii din aur, conform acuzațiilor oficiale aduse de procurori în dosarul de furt calificat în dauna proprietății judecat la Tribunalul București. Dosarul efectiv a pornit însă de la plângerea lui Răducanu, conform căreia ar fi fost sechestrat și abuzat fizic de câteva persoane timp de o lună pentru a furniza informații legate de acel furt”, relatează Știrile ProTv. Un interlop celebru, Sandu Geamănu, a spus pentru Știrile ProTV că, pe atunci, Cornel Dinicu era „bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă - n.r. Doru Ioan Tărăcilă, la timpul respectiv era poziţionat şi susţinut politic”.

Potrivit unui articol scris în 2010 de Observatorul Prahovean, Cornel Dinicu ar fi preluat, în 1996, şefia celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studenţesc Regie, din Bucureşti. Conform aceleiați surse un an mai târziu a fost condamnat la patru luni de inchisoare pentru amenintare si lovire, dar a fost grațiat.

În 2007, SIE îl urmăreşte, potrivit Evenimentului Zilei, pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone, ca reprezentant al Total Asset Management GmbH, o companie elveţiană care vroia să preia o parte dintr-o mină de diamante. Dinicu se deplasase în Africa în calitate de recuperator pentru Liviu Niță, un controversat om de afaceri.

Ulterior, Dinicu a investit într-o piscină de 700.000 de euro în Mizil, iar din 2013 în „Ferma Dacilor”. „Din dragoste pentru natură și pentru gastronomia tradițională, în 2013 am pus bazele Fermei Dacilor, gândită ca un proiect de, și pentru familie. Din fericire pentru familia dacică extinsă de astăzi, am dimensionat gresit proiectul, putând astfel omeni la un ospăț, peste 150 de daci. Și pentru că ospețele noastre îndestulătoare invită la siestă temeinică, am rânduit cu drag și atenție la detalii pentru voi, 21 de odăi, 4 căsuțe suspendate și 4 colibe dacice, 6 cabane padure și 10 Locuri de campare și parcare pentru mașini si autorulote”, se arată pe site-ul pensiunii.

În 2019, ISU Prahova a făcut un control la „Ferma Dacilor”, iar la acel moment, reprezentanţii unităţii de cazare nu au pus la dispoziţie documente din care sa rezulte momentul punerii în funcţiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării şi obţinerii avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu. „Pentru obiectivul vizat a fost efectuată o verificare pe fond în anul 2019, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediata pe timpul controlului si au fost aplicate 6 avertismente”, a relatat ISU Prahova.

De curând, Horia Constantinescu recomanda călduros pe Facebook pensiunea lui Cornel Dinicu, pe care îl numea „prietenul” său.

„Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați.

Pentru idiocrați și hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiția și rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuțiile de doi lei, lansate în spațiul public.

Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani.  Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee.

Dacă fiecare dintre noi s-ar gândi la produsele românești, măcar jumătate din cât o fac producătorii, acestea ar avea o șansă mult mai mare, în fața celor străine.

Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că jumări, ca aici, nu găsiți nicăieri, în lume.

Brânzeturile sunt producție proprie, ca de altfel 99 la sută dintre produse.

Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie. PS am adaugat dulceata de… ROȘII!”, scria Horia Constantinescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Nu mai e sigur nici în concediu...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult