Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Incendiul din Prahova | „Ferma Dacilor” e deținută de un patron care a avut legături cu lumea interlopă. Pensiunea, recomandată pe Facebook de șeful ANPC, Horia Constantinescu

Cornel Dinicu

Pensiunea „Ferma Dacilor”, unde marți dimineață a avut loc un incendiu în care și-au pierdut viața un copil și cinci adulți, a fost construită în 2013 și îi aparține lui Cornel Dinicu, un afacerist prahovean, care a avut, în trecut, legături cu lumea interlopă. Potrivit unei anchete „România, te iubesc!”, difuzată în anul 2021, acesta a fost implicat, în ianuarie 2000, într-un conflict al interlopilor din București, cunoscut sub numele de „Afacerea Portbagajul”.  

„Cornel Dinicu, 30 de ani, Claudiu Paraschiv, 30 de ani, și Valentin Răducanu ar fi spart geamul unui autoturism Mercedes care staționa pe Splaiul Independenței din București și ar fi furat din portbagajul acestuia două genți în care s-ar fi aflat 420.000 de dolari, 30.000 de mărci germane, 120 de milioane de lei (echivalentul actual a 12.000 de lei) și circa 300 de grame de bijuterii din aur, conform acuzațiilor oficiale aduse de procurori în dosarul de furt calificat în dauna proprietății judecat la Tribunalul București. Dosarul efectiv a pornit însă de la plângerea lui Răducanu, conform căreia ar fi fost sechestrat și abuzat fizic de câteva persoane timp de o lună pentru a furniza informații legate de acel furt”, relatează Știrile ProTv. Un interlop celebru, Sandu Geamănu, a spus pentru Știrile ProTV că, pe atunci, Cornel Dinicu era „bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă - n.r. Doru Ioan Tărăcilă, la timpul respectiv era poziţionat şi susţinut politic”.

Potrivit unui articol scris în 2010 de Observatorul Prahovean, Cornel Dinicu ar fi preluat, în 1996, şefia celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studenţesc Regie, din Bucureşti. Conform aceleiați surse un an mai târziu a fost condamnat la patru luni de inchisoare pentru amenintare si lovire, dar a fost grațiat.

În 2007, SIE îl urmăreşte, potrivit Evenimentului Zilei, pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone, ca reprezentant al Total Asset Management GmbH, o companie elveţiană care vroia să preia o parte dintr-o mină de diamante. Dinicu se deplasase în Africa în calitate de recuperator pentru Liviu Niță, un controversat om de afaceri.

Ulterior, Dinicu a investit într-o piscină de 700.000 de euro în Mizil, iar din 2013 în „Ferma Dacilor”. „Din dragoste pentru natură și pentru gastronomia tradițională, în 2013 am pus bazele Fermei Dacilor, gândită ca un proiect de, și pentru familie. Din fericire pentru familia dacică extinsă de astăzi, am dimensionat gresit proiectul, putând astfel omeni la un ospăț, peste 150 de daci. Și pentru că ospețele noastre îndestulătoare invită la siestă temeinică, am rânduit cu drag și atenție la detalii pentru voi, 21 de odăi, 4 căsuțe suspendate și 4 colibe dacice, 6 cabane padure și 10 Locuri de campare și parcare pentru mașini si autorulote”, se arată pe site-ul pensiunii.

În 2019, ISU Prahova a făcut un control la „Ferma Dacilor”, iar la acel moment, reprezentanţii unităţii de cazare nu au pus la dispoziţie documente din care sa rezulte momentul punerii în funcţiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării şi obţinerii avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu. „Pentru obiectivul vizat a fost efectuată o verificare pe fond în anul 2019, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediata pe timpul controlului si au fost aplicate 6 avertismente”, a relatat ISU Prahova.

De curând, Horia Constantinescu recomanda călduros pe Facebook pensiunea lui Cornel Dinicu, pe care îl numea „prietenul” său.

„Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați.

Pentru idiocrați și hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiția și rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuțiile de doi lei, lansate în spațiul public.

Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani.  Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee.

Dacă fiecare dintre noi s-ar gândi la produsele românești, măcar jumătate din cât o fac producătorii, acestea ar avea o șansă mult mai mare, în fața celor străine.

Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că jumări, ca aici, nu găsiți nicăieri, în lume.

Brânzeturile sunt producție proprie, ca de altfel 99 la sută dintre produse.

Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie. PS am adaugat dulceata de… ROȘII!”, scria Horia Constantinescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Nu mai e sigur nici în concediu...
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult