Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Îndrăznește să crezi: Euro, la preluarea guvernării de către PSD, 4,49 lei; euro azi: 4,75 lei

Liviu Dragnea despre salarii

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Leul a doborât miercuri încă un record negativ, moneda națională fiind cotată la 4,75 lei. Explicațiile declinului față de euro țin de cererea mare de valută, deficitul bugetar și comercial, la care se adaugă și taxa pe lăcomia băncilor, spun analiștii financiari.

Claudiu Cazacu, analist financiar, spune că leul a continuat să piardă teren de îndată ce a spart pragul de 4,67 lei.

„A fost o mișcare destul de rapidă pentru o piață care altfel în general e una mai pașnică. Probabil s-au cumulat mai mulți factori, iar toleranța investitorilor atât locali cât și internaționali a fost diminuată de incertitudinile generate de schimbări, inclusiv schimbări de ordin legislativ”, a explicat Claudiu Cazacu la Digi24.

Accentuarea deficitului de cont curent, a deficitului comercial și a deficitului bugetar au generat o anumită reținere din partea investitorilor, spun analiștii, care apreciază că este posibil ca unii participanți din piață să fi considerat că randamentele aduse de plasamentele în lei sunt insuficiente, raportat la riscuri.

Există riscuri suplimentare de depreciere a monedei naționale pe termen scurt

Claudiu Cazacu consideră că pe termen scurt există riscuri suplimentare de depreciere a leului.

„Piața se uită, e un fel de așteptare reciprocă din partea pieței și din partea Băncii Centrale, pentru a vedea care e presiunea în ambele sensuri. După părerea mea, un nivel de 4,75 e un nivel important. Dacă îl depășim azi, la final de zi, nu excludem un 4,78 pe termen scurt, după care ne așteptăm ca, în conditii normale, să existe o anumită stabilizare”, spune analistul financiar.

„Contează foarte mult și ce se întâmplă în context european si internațional, dacă apetitul pentru e diminuat, atunci putem asista la o continuare a deprecierii, nu neapărat din cauza unor factori locali, ci din cauza unor factori externi”, punctează Cazacu. 

O depreciere a leului înseamnă în primul rând o scumpire a produselor importate. Automobilele, serviciile de comunicații, apartamentele au prețuri exprimate în euro. Proprietarii de imobiliare își conservă puterea de cumpărare, dar cei care doresc să cumpere o casă sunt nevoiți să scoată mai mulți lei din buzunar.

Pe de altă parte, o depreciere a monedei naționale acționează ca o frână la adresa consumului, dar și pentru investiții, explică analistul financiar. „În logica macroeconomică o anumită depreciere însă acționează în sensul reducerii importurilor și stimulării exporturilor, deci cumva se generează un cuplu de forțe care reduc un dezechilibru. Un dezechilibru care s-a accentuat în primele 11 luni din 2018. Avem un deficit comercial la un nivel foarte ridicat”, subliniază acesta.

Pe termen lung, o plasă de siguranță ar fi reprezentată de o reorientare a structurii economiei spre exporturi viabile și spre productivitate, pentru a susține crearea de valoare adăugată în țară, astfel încât România să exporte mai mult și cu valoare adăugată ridicată, nu doar materii prime.

În decembrie 2016 euro era 4,49 lei. Azi a ajuns la 4,75 lei. 

Forin Cîțu: „Criza valutară este premeditată!”

La rândul lui, economistul Florin Cîțu, actual vicepreședinte al PNL și fost economist șef al ING Bank, a scris pe Facebook că asistăm la o „criză valutară premeditată” și acuză „o problemă de securitate națională.”

„Cei care au premeditat această criză, PSD+ALDE, știu clar unde vor să ducă România. Vor să forțeze România să vândă aurul ieftin. Iar cumpărătorii aurului.. aceștia deja sunt pregătiți și așteaptă. Cumpărătorii rezervei valutare sunt cei care forțeaza deprecierea în acest moment. Este clar o problemă de securitate națională”, scrie Florin Cîțu.

Postarea lui Florin Cîțu:

„Criza valutara este premeditata!

Tinta- REZERVA VALUTARA a Romaniei.

PSD+ALDE pe de-o parte striga ca pietele sunt manipulate iar pe de alta parte striga ca BNR TREBUIE sa INTERVINA sa VANDA aurul, sa VANDA euro din REZERVA si sa MANIPULEZE cursul valutar. Nu vi se pare suspect?

Optiunile pentru Romania in ceea ce priveste criza valutara.

Ce poate face BNR

- leul se depreciaza si nu intervine nimeni.

- BNR intervine si vinde euro din rezerva valutara. Implicit cresc dobanzile si taxa pe care trebuie sa o plateasca bancile. Dobanzi mari , sistem bancar pe butuci- CRIZA ECONOMICA intr-o luna.

- BNR intervine si vinde euro din rezerva valutara dar sterilizeaza interventiile (pune lei in piata in schimbul obligatiunilor). In aceasta situatie deprecierea se opreste, dobanzile cresc dar nu foarte mult DAR ROMANIA PIERDE REZERVA VALUTARA fara sanse sa opreasca hemoragia.

Acum este clar de ce asistam la aceste introxicari in ultima perioada? Dobanzile trebuie sa ramana jos pentru ca Romania sa vanda cat mai mult din rezerva. Volume mari=preturi mai mici.

BNR ramane cu singura optiune, intervine, sterilizeaza si VINDE REZERVA VALUTARA.

Cei care au premeditat aceasta criza, PSD+ALDE, stiu clar unde vor sa duca Romania. Vor sa forteze Romania sa vanda aurul ieftin.

Iar cumparatorii aurului.. acestia deja sunt pregatiti si asteapta. Cumparatorii rezervei valutare sunt cei care forteaza deprecierea in acest moment.

Este clar o problema de securitate nationala.

PSD+ALDE duc Romania intr-o criza valutara, recesiune, fara armata puternica (nu au cheltuit 2% din PIB nici in 2018) si fara rezerva valutara.

Dragnea a primit acest plan de la un grup de 5 persoane (demnitari si persoane fizice). Revin!”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • raimond check icon
    Se scoala Bula intr-o dimineata intr-un zgomot asurzitor. Ce se intampla? Se crapa de ziua.... Asa se va scula si poprul roman intr-o dimineata.... A crapat economia.... Sfarsitul e aproape. Venezuela e gata, Coreea de Nord mai are putin... nici noi nu o mai ducem mult.
    • Like 2
  • De fapt asta e valoarea reala a leului, mai spre 5 lei asa... Restul e pistol cu apa, au pompat la bani pana s-a ajuns la fundul sacului, nesustenabil din economie. Pana acum era mai stabil pt ca deficitul bugetar nu era atat de mare, aveam exporturi cat de cat echilibrate cu importurile.
    • Like 1
  • Da, și mai îndrăznește să crezi: inflația a crescut, deci cei din privat, cărora nu li s-au mărit salariile, pot cumpăra mai puțin, din ce în ce mai puțin.
    Ce bine că măcar s-au făcut investiții: autostrăzi, căi ferate, școli, spitale...
    • Like 3
  • Alien check icon
    4.75 e mai bine decat 4.49, pentru ca 12 este mai mare decat 16, conform (fostului) ministru al educatiei.
    Iar daca statul paralel zice ca nu e, dam o ordonanta sa fie!
    • Like 3
    • @ Alien
      raimond check icon
      E un trend bun, eram repetenti, dar acum ne apropiem incet incet de nota 5...
      • Like 0
  • Din Lege nr. 312 privind Statutul Băncii Naţionale a României:
    1. Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
    2. Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb.
    3. Autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudențială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare.
    4. Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
    5. Banca Naţională a României elaborează şi aplică politica de curs de schimb.
    6. Banca Naţională a României are competenţa exclusivă de autorizare a instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.
    7. Banca Naţională a României colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice în vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici în baza cărora se va elabora proiectul anual de buget.
    8. Din împuternicirea Parlamentului, Banca Naţională a României poate participa la organizaţii internaţionale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăţi şi poate să devină membru al acestora.
    Asta ca să știm cu ce trebuie să se ocupe și care sunt responsabilitățile BNR.
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      . Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
      5. Banca Naţională a României elaborează şi aplică politica de curs de schimb.
      astea or fi fost bune pe vremea ailalata,acu PIATA fraiere dicteaza preturile si cursul de schimb,tocmai ti s-a explicat cu subiect si predicat ca banca nationala e sandvis,"meritul"fiind al analfabetilor la care le tragi limbi dupa cum vad pe aici,
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult