Cum a fost posibilă înfrângerea lui Viktor Orban, de către un fost apropiat al său? Analiză la rece, după „febra” victoriei TISZA

sursa foto: Profimedia

Alegerile din Ungaria, țara vecină la granița de vest, au o concluzie clară. După numărarea a 98,94% din voturi, TISZA (Partidul Respect și Libertate) conducea detașat la alocarea mandatelor în noul parlament. Ungaria are un sistem electoral în care o parte din mandate sunt alocate ca urmare a unui vot pe listă, iar cealaltă parte este constituită din mandatele atribuite în circumscripții uninominale. Din cele 199 de mandate ale Parlamentului de la Budapesta, TISZA a câștigat 137 de mandate (44 obținute pe liste, iar 93 în circumscripții uninominale), alianța FIDESZ (Alianța Civică Maghiară) – KDPN (Partidul Popular Creștin Democrat) are 56 de mandate (43 pe liste și 13 mandate uninominale), iar Mi Hazank (Patria Noastră) are 6 mandate, toate obținute pe listă. Pentru a avea o majoritate confortabilă (de exemplu pentru a modifica Constituția), un partid trebuie să dețină 133 de mandate. Lupta a fost una extrem de importantă, atât de importantă încât ea a fost de interes nu doar pentru România și Uniunea Europeană, ci și pentru alte părți ale mapamondului. J.D. Vance, vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, a fost prezent la Budapesta, cu câteva zile înainte de ziua votului, pentru a-l susține pe Orban Viktor, prim-ministru în funcție. Alegerile au avut loc pe 12 aprilie. După câteva zile de la eveniment, cu mai multe informații și mai liniștiți față de febra momentului, putem să inventariem câteva elemente importante, dar și să înțelegem ce ar putea aduce victoria TISZA pentru situația din Europa Centrală și de Est (o zonă de interes imediat pentru România) și din Uniunea Europeană.

Mai întâi, câteva elemente de context. Orban Viktor este un personaj politic care a dominat autoritar scena politică a Ungariei, după victoria partidului său din urmă cu 16 ani. Pentru cititorii interesați, o serie de cărți au analizat ascensiunea sa politică. Printre ele, cele scrise de Paul Lendvai sau Balint Magyar. Ori, pentru cei care preferă autorii români, Romeo Couți este cel care explorează ascensiunea lui Orban Viktor prin metafora „lebedei negre”, o teorie expusă magistral de către Nassim Nicholas Taleb – o apariție/eveniment rar, neașteptat, dar care are consecințe importante. Politica lui Orban a fost caracterizată de numeroase fațete: discuția despre democrația politică iliberală (care îmbină practici democratice cu reflexe autoritare), opoziția față de unele politici ale Uniunii Europene, poziții clare împotriva migranților, sau pro stat puternic cu accente naționaliste. Adversarul său de anul acesta, Magyar Peter, a provenit din rândurile partidului lui Orban. Ruptura s-a produs în anul 2024. În urma grațierii unui condamnat într-un caz de abuz sexual asupra minorilor, de către Președinta Republicii, Novak Katalin, Magyar demisionează. În același timp, demisionează și Judit Varga, fosta soție a lui Magyar, care contrasemnase grațierea în calitate de Ministru al Justiției. Primul pas important pentru partidul TISZA sub conducerea lui Magyar a fost momentul alegerilor europarlamentare din 2024. Magyar a acuzat sistemul patronat de Orban, a devenit principalul competitor politic al FIDESZ-ului și a obținut o treime din locurile de europarlamentar ale Ungariei. Partidul său a promis respect și libertate pentru toți cei nemulțumiți de sistemul controlat de Orban Viktor și de partenerii săi. Și aceștia erau mulți.

Pe străzile din Budapesta, în zilele de dinaintea scrutinului, dar mai ales duminică, 12 aprilie, numeroși contestatari ai puterii lui Orban și-au făcut simțită prezența. Cei mai mulți s-au adunat pe malul Dunării, vis-à-vis de clădirea iconică a Parlamentului Ungariei, în Batthyany ter, la evenimentul organizat de TISZA în așteptarea rezultatelor la închiderea urnelor. Dar îi puteai întâlni și în diferitele localuri sau spații publice în care discutau despre viitorul post-Orban. Părea neverosimil pe alocuri, mai ales în contextul unui scepticism dat de susținerea Casei Albe și de structura de putere deținută de FIDESZ în Ungaria. Cu toate acestea, printre susținătorii lui Magyar domnea un optimism greu de imaginat în urmă cu 1 an sau 2. Unii spuneau că vor vota împotriva lui Orban, nu neapărat pentru Magyar. Alții, cum ar fi un tânăr tocmai întors din America Latină, unde se mutase din cauza sistemului controlat de Orban, considerau că Ungaria are nevoie de o nouă șansă, că sistemul corupt nu face decât să tragă țara înapoi. Mulți apreciau că ruptura față de Uniunea Europeană propusă indirect (uneori direct) de Orban Viktor nu e calea pe care vor să meargă. Nu e vorba aici neapărat despre un entuziasm pro-european fără limită, ci, mai degrabă, despre o alegere economică și politică. În discuțiile dintre susținători apăreau des temele europene, dar la manifestația de după alegeri organizată de către TISZA nu au fost văzute decât răzleț steaguri ale Uniunii Europene. A existat, cu siguranță, și o componentă motivațională de tip european a votului, dar aceasta a fost mai degrabă latentă, nu manifestă.

De altfel, dacă aruncăm o privire spre temele de campanie propuse de către cei doi competitori principali, vom observa că tema a fost tangențială. Pe scurt, FIDESZ și Orban au atacat intens tema războiului. Frica de război pare să fi fost piatra de temelie a campaniei FIDESZ. Afișele cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, erau peste tot. Alături era Magyar Peter, iar textul atenționa că cei doi trebuie opriți. Retorica mesajului era aceea că, ajuns la putere, Magyar va duce Ungaria la război. În multe filmări de campanie, mai ales în ultimele zile, oficiali importanți ai FIDESZ au transmis mesaje de acest fel: votul pentru Magyar înseamnă votul pentru război. În fapt, FIDESZ a încercat să repete succesul anterior. La ultima campanie, străzile capitalei Ungariei erau împânzite de afișe cu un miliardar care urma să confiște viitorul Ungariei. Frica a fost exploatată atunci cu succes. De data aceasta, nu a mai funcționat la fel. O altă temă a fost aceea că, în cazul victoriei FIDESZ, Ungaria va fi susținută economic extrem de puternic de către Statele Unite ale Americii. Vizita americanilor la nivel înalt din ultimele zile de campanie a folosit acestei tematici. De partea cealaltă, TISZA s-a concentrat pe mesaje clare în ceea ce privește corupția, sistemul controlat de Orban și problemele economice. Pare că TISZA a fost mai conectat cu electoratul din Ungaria. Mesajele de pe platformele online de socializare au stârnit numeroase reacții, chiar dacă FIDESZ a avut un număr impresionant de postări. Dacă ne uităm la rezultatele electorale, TISZA a învins FIDESZ atât în votul din circumscripțiile uninominale (93 la 13), cât și la cel pe liste (44 la 43). Asta ne spune că TISZA a fost performant și în zone care tradițional erau controlate de FIDESZ: rural, urban mic și mediu. În fapt, deși Magyar s-a poziționat ca fiind un conservator liberal, am putea înțelege votul din Ungaria și în cheia unui clivaj între conservatorism și progresism (în sens larg, la nivel societal).

Așa s-au raportat la alegerile din Ungaria și comentariile politice din România. Din zona conservatoare, accentele au fost, înainte de alegeri, în direcția sprijinului mișcării MAGA globale pentru Orban. După alegeri, pierderea a fost justificată de faptul că Orban s-a luptat, în același timp, cu mișcarea globalistă, cu birocrații de la Bruxelles și că, în aceste condiții, nu putea câștiga. Numeroase comentarii din zona conservatorismului din România au fost în această direcție. De partea cealaltă, cei care au salutat victoria lui Magyar și a partidului său au considerat că Ungaria își întoarce fața către Europa și că acest lucru constituie o înfrângere puternică a curentului MAGA.

Așa cum se întâmplă de obicei, adevărul e localizat cumva între cele două tabere. De remarcat că, la foarte scurt timp de la închiderea urnelor, Orban Viktor și-a recunoscut înfrângerea. După atâția ani de control aproape total al sistemului politic din țara vecină, nimeni nu mai credea într-un astfel de moment. E adevărat că rezultatele au fost zdrobitoare. Era greu să fie făcută orice altă declarație. Dar, dacă urmărim intervenția, ea e o recunoaștere amară că maghiarii și-au întors fața de la tipul de politică promovat de Orban și de FIDESZ. Discursul lui Orban este o frumoasă metaforă a democrației. Vine un moment când muzele vorbesc și armele trebuie să tacă. În cântecul de lebădă al lui Orban (orice lebădă neagră are și ea cântecul ei), recunoaștem durerea celui care știe că nu mai are susținerea majorității. Cel puțin deocamdată. Acesta este jocul democratic și aceasta este frumusețea lui.

În partea cealaltă, primele declarații ale lui Magyar au fost legate de sfera economică (necesitatea reconstrucției economice, poate pregătirea trecerii la zona euro pentru o mai mare stabilitate a economiei), de relațiile internaționale (anunțarea unei prime vizite în Polonia, schimbarea deciziei de blocare a ajutorului Ucrainei), de apartenența la Uniunea Europeană. Viitorul șef al Guvernului Ungariei este conștient că, cel puțin deocamdată, Ungaria este dependentă de sursele energetice rusești. Va negocia, deci, pragmatic aceste resurse. Apoi, în ciuda retoricii de campanie a FIDESZ, nu pare a încerca să blocheze în vreun fel ajutorul Ucrainei dinspre Uniunea Europeană, dar nu va face mai mult de atât. De asemenea, nu este un susținător al aderării Ucrainei într-un proces rapid la Uniunea Europeană. Susține un proces lent, așezat, întocmai oricărei alte țări candidate. Primele mișcări politice par a fi cele ale unui bun politician. Magyar pare să știe că există la acest moment o presiune uriașă în societate spre schimbare. Această presiune l-a adus la putere. Această presiune aduce cu sine și mari așteptări. Dacă nu vor fi rapid operate schimbări, acest val se poate întoarce împotriva sa. Reflexul poate fi și acela de a se refugia în brațele sistemului gândit de Orban. Abia acel pas va însemna anularea întregului sprijin popular și entuziasmul cu care mulțimea a întâmpinat rezultatele de duminică seara. Mulți analiști au discutat despre faptul că majoritatea TISZA din parlament poate schimba Constituția. Într-una dintre declarațiile sale de după alegeri, Magyar a vorbit despre limitarea mandatelor de prim-ministru la două, limitare care ar trebui să funcționeze și retroactiv. Este o declarație care încearcă să transmită sistemului că Orban nu se mai poate întoarce niciodată la conducere. Desigur, sunt declarații care vor fi nuanțate și care vor duce la decizii temporizate. Dar Magyar nu pare îmbătat de succesul de moment. Și, de asemenea, nu pare naiv. Fiindcă provine din rândurile FIDESZ, știe exact cum funcționează lucrurile și își pregătește mișcările cu abilitate. Declarațiile sale sunt clare și nu lasă loc de interpretare: a solicitat ca transferul puterii să se facă rapid, apoi a îndemnat ca toți cei care sunt reprezentanții sistemului lui Orban să demisioneze, a discutat deja cu numeroși lideri din Europa sau din lume, l-a invitat la Budapesta pe Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, pentru a discuta despre obiectivele pe termen lung, iar anterior a afirmat că Orban Viktor i-a trădat pe maghiarii din România prin susținerea lui George Simion, un politician acuzat că a necinstit mormintele strămoșilor din Transilvania. A mulțumit Moscovei și Beijingului pentru că au acceptat rezultatele alegerilor. În privința resurselor de care țara sa are nevoie, a declarat că va negocia pragmatic cu Moscova, fără a deveni prieteni.

Victoria lui Magyar Peter și a partidului său, TISZA, reprezintă un moment important pentru sistemul politic din Ungaria. Pe de o parte, victoria este un cutremur politic important. Cele peste trei milioane de voturi acordate partidului câștigător, într-o mobilizare istorică, schimbă o întreagă structură de putere adânc înrădăcinată în cei 16 ani de dominație absolută a FIDESZ. Partidul lui Orban nu rămâne, însă, în afara jocului politic. Cu peste două milioane trei sute de mii de voturi, acesta poate începe o reconstrucție care să pregătească o revenire, eventual în cazul unui eșec major al guvernării TISZA. Pe de altă parte, noua paradigmă va aduce nuanțări importante în relația cu Uniunea Europeană, pe subiectele de interes. Cel mai probabil, fondurile europene înghețate vor da un nou imbold economiei Ungariei. Acest fapt ar putea anunța o revenire a Ungariei în politica europeană, o integrare a acesteia mai pronunțată la nivel decizional. Dar asta nu va însemna, neapărat, o schimbare radicală a politicii Ungariei. Da, cel mai probabil, nu vor mai fi blocaje care să vină preponderent dinspre Ungaria. Dar nici nu e rezonabil să ne așteptăm ca Ungaria să revină asupra unor decizii importante, cum ar fi migrația, de exemplu. Rămâne să observăm negocierea intereselor cu factorii de decizie de la Bruxelles. Magyar, europarlamentar la acest moment, știe care sunt resursele de putere europene și e de așteptat să folosească cu abilitate această nouă orientare declarativă a țării sale spre Uniunea Europeană.

La final, câteva concluzii de după campania electorală, mai ales în lumina rezultatelor. TISZA a folosit intensiv vechile tipare ale campaniilor. Comunicarea sa a fost centrată pe întâlniri directe, pe mitinguri și evenimente electorale, într-un efort extraordinar, semnalând că victoria sigură se câștigă pe teren, nu (doar) online. Platformele online de socializare au fost utilizate pentru a comunica mesajele, dar nu și-a concentrat preponderent comunicarea politică pe aceste platforme. A mizat mai degrabă pe interacțiuni, nu pe conținut. Partidul lui Magyar Peter a fost mai aproape de temele care au preocupat societatea, înfierând corupția, acapararea sistemului politic de către FIDESZ, starea grea a economiei și relațiile deteriorate cu Uniunea Europeană. FIDESZ a mizat totul pe cartea fricii de război, cu un Orban care a făcut în ultimele zile de campanie filmări pe un ton grav, cu acuze de sabotaj la granița cu Serbia, acuze dezmințite de autoritățile de resort sârbe. Campania a încercat să folosească aceeași rețetă de succes din trecut, când străzile erau inundate de afișe cu Soros și cu acuzele la adresa acestuia. De data aceasta, folosirea președintelui Ucrainei în campania de comunicare nu a funcționat. „Dușmanul” din exterior nu a avut același potențial. Amintirea tancurilor sovietice din 1956 pare să fie încă vie pentru maghiari. Victoria nu a fost obținută nici cu alte încercări: prezentarea unui Orban care gătea tradițional, accentuând latura umană a politicianului, ori cântecul cu ritmuri vioaie dedicat FIDESZ, cu versuri în care se specifica clar numele Viktor și care îndemna la vot și la susținere „Doar FIDESZ (Csak a FIDESZ)”.

Entuziasmul de pe străzile Budapestei din 12 aprilie 2026 este un semn al schimbării. Nu e vorba despre o schimbare profundă, o respingere a întregii politici de până la TISZA. Este, mai degrabă, o schimbare de accent. Ungaria va continua să-și urmărească interesele strategice, firesc. Vom observa o apropiere de politicile Uniunii Europene, dar unele subiecte vor rămâne controversate. Valul schimbării care l-a adus la putere pe Magyar îi va cere să performeze rapid. În lipsa unor realizări rapide, ca în multe alte cazuri, acest val își va putea ucide, cu bună știință, progeniturile. Ca și în alte societăți, clivajul între „unii” și „ceilalți”, între „noi” și „ei”, există. Rămâne de văzut, în perioada imediat următoare, cum va fi el rezolvat. Cum, la fel, rămâne de observat și relația cu maghiarii din Transilvania și cu liderii acestora, un subiect de interes și pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp