Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Intrarea în Schengen cu granițele aeriene nu ajută România în mod concret. Companiile de transport pierd două miliarde de euro anual pentru că România nu este în Schengen cu granițele terestre

Schengen..

Foto: AP / AP / Profimedia

Valul de entuziasm din online și din presă generat de faptul că intrăm în Schengen parțial, cu frontierele aeriene și maritime, nu face decât să-i avantajeze pe politicienii de la guvernare din PNL și PSD.

Aceștia vor spune în campaniile electorale din 2024 că au băgat România în spațiul de liberă circulație, când, de fapt, realitatea e alta.

Problema reală a lipsei de apartenență a României la spațiul Schengen este de natură economică, iar aceasta se poate rezolva doar cu intrarea în Schengen a țării noastre cu granițe terestre, ca să poată transportatorii să-și desfășoare activitatea în mod optim. A intra cu granițele aeriene nu este ceva ce ajută România în mod concret, dincolo de populismul manifestat de politicieni. Pentru cine nu știe, companiile de transport pierd două miliarde de euro anual pentru că România nu este în Schengen, fiecare în jur de 20% din cifra de afaceri.

Trebuie să înțelegem, dincolo de emoție, că există marea posibilitate ca odată cu intrarea în Schengen doar parțial să se elimine subiectul de pe lista de priorități a UE pentru următoarea perioadă, poate chiar pentru următorii ani. De ce? Pentru că vin alegerile europene și negocierile pentru noua structură executivă a blocului comunitar, iar prioritățile vor fi altele în a doua jumătate a lui 2024.

Problema majoră de ordin social este că viziunile antieuropene au fost intensificate de suprasolicitarea acestei discuții în spațiul public românesc care durează deja de un an jumate încoace. Iar vectorii politici au profitat de oportunitate și au exacerbat subiectul, accentuând și mai mult ura oamenilor pentru UE.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • DanT check icon
    Pierderea nu e de fapt pierdere, firmele respective fac profit (cel mai probabil) si acum. In sistemul actual, modelul de business presupune obtinerea unui profit, altfel firmele dau faliment. E mai degraba “missed opportunity”. Lipsa unui profit suplimentar de 2 mld euro pe an e alta poveste. Intrarea Romaniei in Schengen in anii urmatori la nivel rutier nu va genera neaparat reduceri de preturi la raft la produsele din UE, ci mai degraba va creste profiturile companiilor din lantul de aprovizionare. Cresterea concurentei va genera o astfel de reducere de preturi, dar asta presupune un timp mai indelungat si lipsa influentei altor indicatori macroeconomici, pe care nimeni nu o poate garanta. Asa ca e ca in bancul cu Volga neagra.
    • Like 1
  • Se pot face multe speculații pe tema intrării României în Schengen. Sau mai degrabă a interdicției, că asta cu spațiul aerian și maritim e praf în ochi. Ce interese ascunse are Austria, cine ne poartă sâmbetele pe la Bruxelles, dacă avem și noi parte de vină în problema asta- eu sunt convins că avem, MARE! - cert este că sentimentele anti europene ale românilor cresc. Parcă nu era deajuns nostalgia pentru comunism și creșterea popularității AUR.
    Nu am de unde să știu câți bani pierde România din acestă cauză, sunt convins că nimeni nu prezintă cifre reale, dar comparând cu pierderile avute din cauza incompetentei și corupției guvernanților români sunt nesemnificative- aș aminti banii cheltuiți aiurea în timpul pandemiei pe vaccinuri, fondurile europene pierdute, banii din PNRR neutilizati,investițiile începute și neterminate Sau supraevaluate ca preț și câte or mai fi fost și nu le știu eu.
    Probabil că vom fi primiți la un moment dat în Schengen. Nu mă aștept însă ca asta să rezolve problemele de fond ale României.
    • Like 1
    • @ Christian
      RazvanP check icon
      Aveți argumente concrete pentru "vina MARE" a României în povestea cu Schengen? CONCRETE, nu generalități și platitudini!
      Conform "contractului" trebuiau îndeplinite niște condiții. CE în persoană le-a considerat îndeplinite, end of story! Orice alte aberații suplimentare SUNT ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI.
      Please, nu veniți cu Cherecheș, controlul la frontieră e comun, a trecut și de unguri, care sunt de facto paznicii Schengen!
      Da, crește sentimentul antieuropean în România, ar fi de-a dreptul stupid și doar o dovadă de lipsa coloanei vertebrale să nu crească după ce ești scuipat OFICIAL în față tratat la fel de OFICIAL drept cetățean de rang inferior!
      • Like 3
  • Nu inteleg de unde sa scos suma de 2 mld pierderi ca nu suntem in Schenghen. Nimeni nu o explica , dar toti o vehiculeaza. Ar fi frumos o explicatie. Cu tot cu granite sa intampla o gramada de nereguli ( ex primarul de la Baia Mare) , in portul Constanta intra drogurile de parca nimeni nu il pazeste . Cat pierdem ca nu avem autostrada de la est la vest , sau de la nord la sud? Cat pierdem cu sinecurile politice? Cat pierdem cu salarile speciale ? Acum ne-a facut pe noi 2 mld?
    • Like 3
    • @ Silviu Pop Sese
      Mihai check icon
      Probabil este vorba in principal de timpul pierdut in vami, ore platite dar practic neproducitve, combustibil ars aiurea si or mai fi si altele.
      • Like 3
    • @ Mihai
      Si de nu creste MAI personalul de la vami ca timpii de asteptare sa scada?
      • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Mihai check icon
      Pentru ca cel mai probabil intarzierile sunt cauzate de frontierele Schengen. Degeaba cineva trece rapid in Serbia in drum spre Italia daca la vama croata asteapta la controlul Schegen, caz similar cu Ungaria care ar trebui la randul ei sa creasca numarul personalului de la frontiera. Nu e de mirare ca sunt mari sustinatori ai aderarii noastre.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Radsub Radsub check icon
      a fost grindeanu cu 6 mlde, bode 25mlde (pentru ca a calculat si vamesii si politistii de frontiera), Asociației Patronale a Transportatorilor "Europa 2002" a avut la europa libera explicatii cel putin dubioase:
      1. "La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore......
      Spre exemplu, un drum între Portul Constanța și Viena, care are aproape 1.400 de kilometri ar putea fi realizat în mai puțin de o zi de un TIR care are doi șoferi sau de 36 de ore de un autocamion cu un șofer.
      În realitate acest drum durează minimum două zile, din cauza controalelor vamale de la frontierele României și Ungariei." face peste 2 zile de la 1 zi din cauza ca sta 12 ore in vama :).
      2. "Apoi, șoferii români, preferă să lucreze la firme din Vest pentru a nu mai sta între 8 și 10 ore la ieșirea/intrarea în România" :) :)
      articol integral https://romania.europalibera.org/a/pierderi-de-două-miliarde-de-euro-schengen/32177585.html
      Dar intotdeauna sunt altii de vina. Si ce nu inteleg de ce banii astia sunt trecuti la pierderi? cum poti sa pierzi ce nu ai avut? daca se intra in Schengen, vor scadea preturile transportatorii? Ma indoiesc
      • Like 1
    • @ Radsub
      Stiam explicatia , era mai mult retorica intrebarea, cifrele nu pasuiesc . Dar daca vorbim de timp pierdut atunci de ce nu contabilizeaza timpul pierdul din cauza lipsei infrastucturii? Viteza medie CFR marfa cred ca ii la 40km/h , iar viteza medie pentru un camion de la iasi la Nadlac cred ca nu depaseste 60km/h. Timpii de la vama de vest ar scadea semnificativ daca sa-ar face o mai buna gestionare a personalului. Dar avand cunostiinte in domeniu va spun ca timpul de asteptare este asa ridicat , intentionat. Pentru a facilitatea darea de mita . Cei ce ofera bani au tratament privilegiat , nu de mult era si un documentar Recorder sau Romania te iubesc ! Pe tema asta.
      • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      RazvanP check icon
      Orice oră pierdută stând la coadă la vamă costă! Iar costurile acestea sunt complet imputabile jegustriecilor, direct vinovați de aceste pierderi. O țară cu sânge în instalație i-ar fi tras la răspundere, nicidecum pupat în... viena!
      • Like 0
  • RazvanP check icon
    Sincer, în afara unor politruci și acoliților lor, chi nu văd unde ați găsit acel "val de entuziasm" în online! Majoritatea reacțiilor pe care le-am văzut au fost de furie!
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult