Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Întrebările mele pentru cei care cred că „suveranismul” este soluția pentru România

protest anti cg

foto Vadim Ghirda / AP / Profimedia

Este ireal ce se întâmplă în prezent. Am ajuns într-un punct în care mulți români cred că suveranismul este soluția de care are nevoie România. Am observat acest lucru chiar și în rândul liderilor unor companii care activează în comerțul internațional, companii care ar risca să intre în faliment dacă am adopta o astfel de abordare.

Întrebările mele sunt:

1. Ne dorim cu adevărat vize pentru a călători în scop de afaceri sau pentru a merge în concediu în alte țări?

2. Ne dorim ca România să devină un stat izolat, unde produsele din alte țări să nu mai fie disponibile?

3. Crede cineva că, fără Uniunea Europeană, am putea supraviețui economic?

4. Ne dorim bariere comerciale pentru bunurile produse în România și pentru transportul acestora?

Dacă am ieși din Uniunea Europeană, am rămâne fără finanțare externă în câteva zile, iar companiile din Vest ar părăsi cel mai probabil piața românească.

Dacă aveți îndoieli, analizați ce s-a întâmplat în Marea Britanie după Brexit, când această decizie a fost influențată de manipulări cibernetice. Crede cineva că România are capacitatea de a negocia pe picior de egalitate cu marile puteri mondiale în cazul unei ieșiri din UE? Cel mai probabil, principalii noștri finanțatori ar deveni actori statali autoritari și nedemocratici, ceea ce ne-ar condamna la declin.

Aș dori să mă refer și la un alt subiect. Un candidat la alegerile prezidențiale a declarat că „noi nu avem nevoie de NATO, pe noi ne apără Dumnezeu”. Dacă am abandona NATO, am deveni o țintă ușoară, fără niciun fel de umbrelă de securitate. Este aceasta direcția pe care ne-o dorim?

Trăim în cea mai bună perioadă din istoria noastră. Mă gândesc din nou la liderii companiilor care activează în comerțul internațional: credeți că afacerea voastră va prospera sau că mulți dintre voi și angajații voștri vă veți confrunta cu pierderi semnificative?

Ce veți explica angajaților atunci când va trebui să închideți compania? Sau ce le veți explica atunci când inflația va fi de două cifre și vor solicita creșteri salariale, iar în firmă vor fi veșnice nemulțumiri?

Ce veți face?

Este esențial să reflectați asupra acestor aspecte înainte de a vă asocia cu ideologii care pot părea mai degrabă niște curente ideologice extreme decât soluții pragmatice pentru viitorul nostru economic și social.

Este incredibil că am ajuns să adresez astfel de întrebări, dar este un moment în care trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru colectiv.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    A naibii chestie, TOȚI europenii pot fi mândri de nația lor, mai puțin, desigur, românii!
    • Like 1
  • IOAN check icon
    Raspunsuri, sigur, subiective, la intrebarile dumneavoastra:
    1. Ne dorim cu adevărat vize pentru a călători în scop de afaceri sau pentru a merge în concediu în alte țări?
    Raspuns:
    Ne dorim vize pentru a calatori in scop de afaceri dar in ce constau, cu exceptia in-sulelor de excelenta care sunt eminamente rodul efortului personal al sectorului privat, aceste afaceri. Simplu de raspuns. Mergem afara din tara ca sa propunem strainilor cumpararea resurselor si pentru a obtine in contrapartida produse cu un grad de finisaj ridicat care sa intre in consum nu in circuitul productiv. De ce facem bucurosi acest lucru? Ca sa finantam concediile in strainanate de care vorbiti dumneavoastra unde sa facem praf si bani putini obtinuti pe resursele vandute. Restul, foarte putin, este format din sectorul privat construit cu nopti nedormite din cauza nevoii de adaptare la un sistem care pentru propria-i supravietuire este dispus la orice in afara de propria sa schimbare. Cei mai multi dintre cei care cala-toresc in concedii nu produc. Consuma.

    2. Ne dorim ca România să devină un stat izolat, unde produsele din alte țări să nu mai fie disponibile?
    Raspuns:
    Nu. Nu ne dorim o Romanie izolata. Ne dorim o Romanie verticala capabila sa genereze produse apte sa fie expuse pe rafturile vizibile cumparatorului grabit care intra in magazinele din strainatate. Ne dorim ca romanul normal la cap sa inteleaga un lucru simplu. Nimeni nu iti vinde un produs ca tu sa te simti bine ci ca sa iti creasca nivelul de dependenta fata de acel produs si ca sa iti ajusteze profilul la nevoile lui comerciale. Din aceasta logica simpla si accesibila oricarui roman rezulta o concluzie la fel de simpla. Nimeni nu iti va face loc pe raftul magazinului lui daca produsul tau nu ii creste profitul in asa masura incat sa fie dispus sa renunte la propriul sau nationalism sau la o alta alternativa comerciala. Probabil asta si explica lupta inegala pentru locul vizibil din magazin intre producatorul strain si cel roman. Si in acest caz Romania are insulele ei de excelenta desi nu este vizibil nici un suport real din partea statului roman cu exceptia unor penibile prezente la tot felul de evenimente lipsite de anvergura. Intrebativa la cate targuri internationale cu rezonanta mondiala participa Romania cu altceva decat ia romaneasca.
    3. Crede cineva că, fără Uniunea Europeană, am putea supraviețui economic?
    Raspuns:
    Nici cel mai prost din curtea scolii nu crede ca Romania poate siupravietui fara organizatiile din care face parte. De ce nu am putea supravietui? Raspunsul este la fel de simplu. Aceste organizatii au rol dual. In primul rand amplasarea geografica a Romaniei si cei 20 milioane locuitori ai ei ii ajuta sa isi bea cafeaua linistiti si in al doilea rand intr-o situatie ultimativa pentru ei suntem moneda de schimb. Toate organizatiile care au adresat Romaniei invitatia de a adera stiu ca invitatia avea la baza motivatia politica urmand ca adevarata aderare sa fie confirmata de actiunile Romaniei in timp. In timp romanii au facut un singur lucru palpabil. Au luat bani si i-au impartit intre cativa initiati lasand impresia ca o fac pentru intreaga natiune. Aceasta impresie este intretinuta din imprumuturi pe care initiatii nu le vor plati din buzunarele lor.
    4. Ne dorim bariere comerciale pentru bunurile produse în România și pentru transportul acestora?
    Raspuns:
    Aceasta intrebare nu putea fi formulata de cineva care pricepe macar 0.001% din ce inseamna economie. Practic nu exista bariere comerciale pentru bunurile produse in Romania si nici pentru transportul acestora. De ce? Pentru ca asazisele bunuri produse in Romania sunt in marea lor majoritate rezultatul exploatarii si prelucrarii primitive a resurselor. Lemn nu mobila. Grau nu produse din grau. Toate pleaca peste granita la dorinta strainilor si cu pretul impus de acestia. Chiar credeti ca dupa ce au ajuns sa dispuna de resursa strainul va face pe dracul in patru ca resursa sa nu ajunga la el pentru a o prelucra si a o vinde inapoi in Romania cu 10 preturi?
    Si mai spune autorul ca traim in cea mai buna perioada a noastra. DA. ASA ESTE. Numai ca asta este rezultatul imprumuturilor externe si al cresterii independentei cetateanului fata de stat nu a modificarilor notabile de genetica economica, politica si de justitie a romanilor. Cu alte cuvinte ne plimbam fericiti pe sarma convinsi ca orice miscare ciudata am face exista cineva in spate care sa ne reechilibreze.
    • Like 4
    • @ IOAN
      RazvanP check icon
      Prea onest răspunsul pentru cineva care vrea doar să i se accepte propaganda...
      Așteptați-vă să fiți acuzat de orice "ism"!
      • Like 0
    • @ IOAN
      bravo, d-le Ioan.
      2 lucruri nu înțeleg acești “ contributori “ ( de fapt, înțeleg, majoritatea, dar nu mai pot spune altceva, sunt prizonierii propriului sistem ).

      1. cu excepția unei pături specifice, mare masa a romanilor sunt relativ descurajați si pesimiști….
      Nu pot pune punctul pe I, dar simt ca mergem intr-o direcție greșită.
      Continuă sa creadă acest lucru, în ciuda unor imbecilități de genul “ În 2024 PIB-ul României va ajunge la aproape 357 miliarde de euro, fiind cu aproape 30% mai mare decât cel al Portugaliei “.
      Mergeți in satele / micile orășele din Ro : sunt cu 100 ani in urma celor din POR sau HU ( in primul rand ca mentalitate, optimism, încredere in viitor, nu credite si SUV-uri in fata porții ).

      2 Cea mai mare mârsavie a anilor noștri este blocarea libertății de exprimare : atunci când, ceea ce discuți in familie legat de economie, multinaționale , Călin Georgescu, Trump, Kamala Harris, Putin, Crimeea, Victoria Nuland, puberty blockers si schimbare de sex, etc NU MAI POATE FI SPUS IN PUBLIC ( pt ca vei fi demonizat ), înseamnă ca ne-am întors in Epoca de Aur…..
      Asta vor romanii pt copiii lor ?
      • Like 2


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult