Învățământul din România are de toate, doar intrări separate îi lipsesc pentru a fi perfect

Înainte de a decide ce îşi pot permite regii şi cine are ce căuta în şcoală, n-ar fi mai bine să puneţi mâna şi să citiţi ceva sociologie? După ce aflaţi despre teoria categorisirii şi înţelegeţi ce sunt categoriile sociale (nu clasele sociale!) nu strică să recitiţi definiţia tupeului... Asta în caz că aveţi de gând să intraţi într-o şcoală, indiferent prin ce uşă!

Da, are manuale cu erori, programe școlare cu erori, subiecte de examen cu erori. Are de toate. De aici și performanțele scăzute în testele PISA.

Romania deja are deficit de profesori de stiinte exacte. In zece ani se pare ca va fi o problema serioasa. Si asta venind peste scaderea calitatii absolventilor care ajung in invatamant. Puneti profesorii sa se impinga cu elevii la intrarea in scoala si veti vedea cum o sa fie si mai putini doritori sa lucreze in invatamant. Noroc bun!

De ce transformăm spusele acelei profesoare în dezbatere națională? De unde știm ce spun profesorii? Elevii au cerut intrare comună cu profesorii. Nu cred că e o necesitate, mai degrabă un principiu. Și e corect principiul.
Elev fiind, nu aș fi dorit să mă întâlnesc prea des cu profesorii în afara clasei. Nu că am fi fost categorii sociale diferite, dar categorii de vârstă diferite eram și nu-i voiam pe adulți în bucătăria noastră.
Spun și eu ca mulți alții: mult zgomot pentru nimic.

Inca nu am scos iobagia din mintea noastra, inca vedem pe altii inferiori.

O sa-mi spuneti ca nici domnu' Trandafir nu mai exista, nici scolari precum Sadoveanu...., ca vremurile sunt altele, ca scoala nu poate ramane in urma avansului societatii. Si totusi, indiferent de vremuri, scoala ar fi trebuit sa ramana un loc in care, dincolo de predarea de cunostinte, sa existe preocuparea pentru cizelarea sufletelor tinere. Scoala romaneasca, si, probabil, scoala moderna, nu mai este un astfel de loc. Intre copii si invatatori/profesori rar se mai infiripa/transmite acea caldura umana pe care, unii dintre noi, o mai purtam, inca, in amintire, la zeci de ani de la terminarea ei. In ton cu intreaga societate, scoala a devenit un loc al tranzactiilor, inca de la primul contact. Invatatoarea fiului meu ne-a intampinat, in clasa intai, nu cu zambetul pe buze ci, cu intrebarea: "Pe dumneavoastra cine v-a recomandat?" La usa clasei se dezbateau telenovelele din ziua anterioara, in timp ce copii asteptau inca, la 8:20, inceperea orelor. In aceste conditii abia mai era timp de predat, daramite de transmis sentimente si de format caractere... Respectul fata de profesori nu se poate impune, ci se castiga de catre acestia prin intregul lor comportament si prin "daruirea" de care trebuie sa faca dovada in fiecare clipa. Intrarea pe usi separate nu face decat sa creeze impresia ca scoala nu este, asa cum ar trebui sa fie, locul unei intalniri fericite a intereselor comune elevi/dascali, un loc al transparentei si increderii reciproce totale!