Consiliul Investitorilor Străini (CIS) atrage atenția că modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală generează neîncredere în capacitatea statului de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea mediului de afaceri, dar și de a proteja interesele companiilor și cetățenilor care își desfășoară activitatea într-un mod corect.
„Modificările adoptate pot expune multe companii unui risc de insolvabilitate, întrucât multe dintre cele care au calitatea de persoane vătămate în dosarele penale și care reclamă prejudicii, pot fi puse în situația de a nu-și recupera pierderile substanțiale în special ocazionate de săvârșirea de infracțiuni de corupție sau infracțiuni se serviciu. Deși există posibilitatea acționării pe cale civilă în instanță, suntem de părere că acest demers nu face altceva decât să îngreuneze recuperarea prejudiciilor, impunând de o egală măsură costuri consistente în sarcina persoanelor prejudiciate. Considerăm că cele de mai sus pot duce la stagnarea evoluției economice a României și la o diminuare a interesului pe care investitorii îl au sau l-ar putea avea pentru România”, se arată într-un comunicat al CIS.
Printre modificările semnalate de investitorii străini se numără și cele referitoare la infracțiunile de trafic de influență și de abuz în serviciu, dar și cea prin care se se elimină categoria funcționarilor publici asimilați. „Se restrânge în mod total nejustificat sfera persoanelor care deși exercită servicii de interes public (notari, experți judiciari, executori judecătorești, funcționari bancari, medici din sistemul public de sănătate etc.), în anumite condiții, nu mai pot fi subiectul infracțiunilor de corupție și de serviciu, precum luarea de mită, traficul de influență, delapidare, abuz in serviciu etc.
În anumite situații, aceste categorii profesionale pot avea un rol determinant în gestionarea banilor publici sau a fondurilor din bugetul general al Uniunii Europene; de aceea, în măsura în care antreprenorii/companiile care intenționează să acceseze surse de finanțare/cofinanțare din astfel de fonduri pentru diverse proiecte de investiții, ar descoperi potențiale infracțiuni de corupție și/sau de serviciu (de exemplu, luare de mită, delapidare, etc.) comise, de exemplu, de funcționari bancari, nu ar mai avea deschisă calea unor plângeri penale împotriva acestora”, se arată în comunicat.
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, investitorii atrag atenția că „funcționarul public care încalcă legea și asigură un folos material necuvenit pentru nepoți, veri, concubini sau alte persoane, nu mai poate fi tras la răspundere pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Apreciem că noțiunea de „foloase materiale” ar trebui să includă în continuare și foloasele nepatrimoniale (de exemplu, promovarea în funcție), cu atât mai mult cu cât acestea sunt cel puțin la fel de frecvente în practica penală română ca și foloasele materiale. Restrângerea modalității de comitere a infracțiunii la acțiunile de pretindere/primire/acceptarea promisiunii doar a unor foloase materiale ar putea avea un impact negativ în sensul imposibilității companiilor private de dovedire a eventualelor acuzații de trafic de influență în care s-au acordat strict foloase nepatrimoniale”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am avut curiozitatea să văd cine este în board-ul Consiliului Investitorilor Străini. Sincer am avut o surpriză. Nici unul dintre membri nu și-a pus pielea la bătaie. Sunt profesioniști, poate dintre cei mai buni, cu experiență semnificativă în domeniul în care performează, dar numai atât. Cariera lor a început odată cu intrarea într-o companie. Ambiția și pregătirea profesională continuă i-a propulsat pe posturi de conducere înalte, dar nu i-a determinat să-și facă propria afacere. Oare ar fi reușit? Poate că da, poate că nu. Cert este că reușita într-o afacere proprie o dă piața care nu ține cont de diplome și nici de experiență poate puțin de ambiție.
Ei vorbesc despre dificultățile mediului de afaceri românesc, vorbesc despre problemele ce transpar din noul cod penal. Poate că au dreptate, poate că avansarea în funcție pe nedrept este un folos material, la fel ca încasarea unei sume de bani necuvenite. Cu siguranță, traficul de influență este de notorietate în țară, prejudiciile se recuperează cu dificultate iar diverși funcționari sunt cât se poate de corupți. Dar s-au lovit ei de toate acestea, cu adevărat?
Mulți dintre ei sunt reprezentanți ai unor companii too big to fail, ale căror acționariate sunt diluate într-o masă eterogenă de investitori mai mici sau mai mari. Aceștia acoperă domenii economice la limita monopolului, adică la limita inhibării concurenței. Sunt cei care aduc cu adevărat competiția în țară? Sunt ei atât de îngrijorați de consumatorul român, sau mai degrabă de randamentul capitalului adevăraților investitori ai căror capital trebuie să-l mărească an de an?
Am scris deja prea mult. Mai pun o singură întrebare: Sunt credibili?