Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Israelul greșește tragic

O rațiune: Israel ar trebui să reia alimentarea cu apă, electricitate și hrană a Fâșiei Gaza, pentru că tăierea acestor resurse vitale este îndreptată din start împotriva populației civile palestiniene. Cei care mor în spitalele din Gaza scoase din funcțiune prin lipsa electricității, apei, medicamentelor, hranei nu sunt victime colaterale, sunt victime directe ale Israelului.

Armata israeliană ar trebui să stopeze bombardamentele aeriene asupra Fâșiei. Miile de civili omorâți și răniți de avioane și rachete trec mediatic în plan secund masacrul israelienilor de către Hamas din 7 octombrie. În toată lumea nu se mai vorbește decât de genocidul din Gaza. Au lichidat un număr de comandanți Hamas, dar cu un preț în oameni nevinovați prea mare și care va crește. Bineînțeles, Hamas nu se va opri din a trimite rachete asupra Israelului, dar Iron Dome este suficient de eficient ca să le distrugă.

Operațiunea militară israeliană poate continua prin prea anunțata intrare cu trupe în Gaza. Ciocnirile la sol cu Hamas vor face mult mai puține victime printre civili decât atacurile din aer. Fără îndoială, vor fi morți și răniți pentru armata Israelului, dar cred că sunt pregătiți și își asumă asta.

P.S.

Fiind corespondent în războiul din Golf din 1990, am trăit în deșertul de la granița Iordaniei cu Irakul o secvență ca din timpuri biblice: zeci de mii de oameni din Pakistan, Bangladesh, India sau Indonezia, stând unii lângă alții, sub cerul liber, și având doar câte-o sticlă cu apă ca să bea sau să se spele potrivit religiei. Trebuiau să aleagă. Erau refugiați din bogatul Kuweit atacat de Saddam Hussein, care își câștigaseră pâinea acolo ca muncitori și servitori. Cei mai mulți nu știau araba, unii o rupeau cât de cât în engleză. Însă erau musulmani, rosteau cu toții numele lui Allah. A fost de ajuns pentru ca Iordania musulmană să îi primească, să-i hrănească și să îi adăpostească în săli de sport și hangare până când au putut pleca spre țările lor. Multora, țări arabe le-au plătit și biletele de avion.

M-a uluit atunci puterea acestei religii de a-i înfrăți pe credincioșii ei din toată lumea. M-am gândit: dacă niște creștini din Asia ar fi fost în situația asta, alți creștini, din Europa, i-ar fi ajutat la fel, doar în numele lui Hristos?

Cred că nici asta nu trebuie uitat în aceste zile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult