Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Israelul greșește tragic

O rațiune: Israel ar trebui să reia alimentarea cu apă, electricitate și hrană a Fâșiei Gaza, pentru că tăierea acestor resurse vitale este îndreptată din start împotriva populației civile palestiniene. Cei care mor în spitalele din Gaza scoase din funcțiune prin lipsa electricității, apei, medicamentelor, hranei nu sunt victime colaterale, sunt victime directe ale Israelului.

Armata israeliană ar trebui să stopeze bombardamentele aeriene asupra Fâșiei. Miile de civili omorâți și răniți de avioane și rachete trec mediatic în plan secund masacrul israelienilor de către Hamas din 7 octombrie. În toată lumea nu se mai vorbește decât de genocidul din Gaza. Au lichidat un număr de comandanți Hamas, dar cu un preț în oameni nevinovați prea mare și care va crește. Bineînțeles, Hamas nu se va opri din a trimite rachete asupra Israelului, dar Iron Dome este suficient de eficient ca să le distrugă.

Operațiunea militară israeliană poate continua prin prea anunțata intrare cu trupe în Gaza. Ciocnirile la sol cu Hamas vor face mult mai puține victime printre civili decât atacurile din aer. Fără îndoială, vor fi morți și răniți pentru armata Israelului, dar cred că sunt pregătiți și își asumă asta.

P.S.

Fiind corespondent în războiul din Golf din 1990, am trăit în deșertul de la granița Iordaniei cu Irakul o secvență ca din timpuri biblice: zeci de mii de oameni din Pakistan, Bangladesh, India sau Indonezia, stând unii lângă alții, sub cerul liber, și având doar câte-o sticlă cu apă ca să bea sau să se spele potrivit religiei. Trebuiau să aleagă. Erau refugiați din bogatul Kuweit atacat de Saddam Hussein, care își câștigaseră pâinea acolo ca muncitori și servitori. Cei mai mulți nu știau araba, unii o rupeau cât de cât în engleză. Însă erau musulmani, rosteau cu toții numele lui Allah. A fost de ajuns pentru ca Iordania musulmană să îi primească, să-i hrănească și să îi adăpostească în săli de sport și hangare până când au putut pleca spre țările lor. Multora, țări arabe le-au plătit și biletele de avion.

M-a uluit atunci puterea acestei religii de a-i înfrăți pe credincioșii ei din toată lumea. M-am gândit: dacă niște creștini din Asia ar fi fost în situația asta, alți creștini, din Europa, i-ar fi ajutat la fel, doar în numele lui Hristos?

Cred că nici asta nu trebuie uitat în aceste zile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult