Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O autostradă numită dorință și SF-ul lui Jean Ioniță

Harta traseu Sibiu-Pitesti

photo icon Harta traseu Sibiu-Pitesti Sursa: cnadnr.ro

Numele lui este Jean. Jean Ioniță. Pentru un salariu de aproximativ 1.200 de euro pe lună, dl. Jean se ocupă de SF-uri, în limbajul cunoscătorilor, studii de fezabilitate - pentru ceilalți. 

Gestionează studiile de fezabilitate în Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). Pe mână are acum inclusiv cel mai important proiect de infrastructură din România, autostrada Sibiu-Pitești (120 de kilometri), pentru care este în curs de realizare revizuirea studiului de fezabilitate.

Contractul pentru revizuirea SF-ului a fost semnat în vară de CNADNR cu asocierea Spea Ingineria Europea SA Milano Italia Sucursala București- Tecnic Consulting Romania SRL.

Autostrada Sibiu-Pitești este singura bucată care mai lipsește din autostrada care leagă Arad de Constanța, restul fiind gata, sau în curs de execuție. Este considerată prioritate zero în Master Planul General de Transport.

De curând, CNADNR a luat o decizie fără precedent pentru transparentizarea proiectului autostrăzii Sibiu-Pitești, măsură luată la solicitarea Asociației Pro Infrastructură (API), prima organizație non-guvernamentală, independentă și apolitică dedicată acestui domeniu.

CNADNR a publicat pe site-ul său cele cinci variante de traseu luate în calcul pentru autostrada Sibiu-Pitești și primele două rapoarte de progres în derularea actualizării SF-ului.

A publicat, dar nu a publicat tot, susține API care atrage atenția că de pe site-ul CNADNR lipsesc „informații esențiale”, precum analiza efectuată de consultant asupra variantelor de traseu sau analizele cost-beneficiu, studii geologice și geotehnice. 

În plus, asociația consideră că analizarea variantelor de traseu este mai mult de fațadă, una dintre ele fiind tratată din start drept câștigătoare, cea din SF-ul vechi, din 2008.

„Este în stilul pur românesc, în care se face o analiză comparativă, de genul “mai bagă și tu încă trei – patru variante acolo să pară că am avut din ce alege””, acuză Cătălin Drulă, vicepreședinte Asociația Pro Infrastructură. 

Consultantul ar trebui să ia în analiză toate cele 5 variante de traseu și să spună la fiecare, între altele, ce probleme geologice sunt, care ar fi structura de cost. Pentru asta este plătit. Iar banii nu sunt puțini: echivalentul a 6,5 milioane de euro.

„E doar o simulare a procesului de dezbatere publică. Nu se poate dezbate nimic doar pe baza unor linii”, se revoltă vicepreședinte Asociației Pro Infrastructură.

La rândul său, șeful CNADNR, Narcis Neaga, ne-a declarat că a publicat tot ce a avut („pe măsură ce primim , dăm drumul mai departe”) și că urmează să fie publicate și analizele cost-beneficiu. Cât despre studiile geologice și geotehnice, pentru a putea fi date publicității, Neaga spune că este nevoie de avize speciale, pentru că pot conține informații legate de siguranța națională. 

Câteva lucruri i-ar putea da de gândit proaspătului ministru al Transporturilor, Dan Costescu:

- Persoanele care se ocupă din partea CNADNR de gestionarea proiectului de revizuire a SF pentru autostrada Sibiu-Pitești. Cine sunt? Cât de competente sunt?

- Proiectul de revizuire a SF Sibiu-Pitești are mari întârzieri. De la bun început „calendarul” anunțat a fost unul foarte strâns. „Era realist numai în condițiile în care lucrai cu Rambo”, glumește unul dintre comentatorii pe forumul de infrastructură. Concret, au trecut patru luni de la începutul contractului de revizuire a SF. Teoretic, la 15 decembrie consultantul ar trebui să livreze studiul de fezabilitate pentru secțiunile din capetele autostrăzii (secțiunea 1 (10,3 km) Sibiu-Boița și secțiunea 5 (30,7 km) Curtea de Arges – Pitesti). Cel mai probabil acest lucru se va petrece cu întârziere, undeva prin martie.

- Cât de bună este analiza variantelor de traseu? Alternativele de traseu trebuie tratate individual.

- În paralel cu revizuirea SF Sibiu- Pitesti se face revizuirea și pentru SF autostrada Sibiu- Făgăraș. Cât de serioasă este analiza variantelor de trasee în acest caz?

- Bețe în roate din partea unor funcționari prea zeloși din Ministerul Mediului. Unii „apărători ai birocrației” susțin că acordul de mediu nu poate fi dat decât pe întreg proiectul Sibiu-Pitești, și nu pe secțiuni. Ceea ce ar însemna că nu pot fi începute mai întâi lucrările pe capetele autostrăzii, asa cum s-a anunțat inițial.

„Dar nu e adevărat. Secțiunea Sibiu – Boița a fost trecută separat în Programul Operaţional Sectorial Transport. Se pot face ca proiecte individuale. Și din ce am văzut pe harta ele nu trec prin nicio zonă protejată sau Natura 2000. Astfel că nu e nevoie de un studiu pe 4 anotimpuri, care se face pentru zonele protejate”, spune reprezentantul API.

- Momentul demarării lucrărilor. Undeva spre sfârșitul lui 2016 ar putea fi lansată licitația de execuție a secțiunilor din capete (Sibiu- Boița și Curtea de Argeș-Pitești). Demararea mai intâi a lucrărilor pe cele două capete este foarte importantă.

„Altfel, dacă facem totul odată, înseamnă undeva prin iulie 2017 vom avea SF și acord de mediu, ceea ce înseamnă că la sfârșit de 2017 lansăm licitația de execuție, deci la sfârșitul lui 2018 încep lucrările. Adică se termină programul operațional, e ridicol”, estimează vicepreședintele API.

Comisia Europeană sprijină varianta ca lucrările de execuție pe capete să înceapă mai repede.

- Finanțarea proiectului. Inițial proiectul de reactualizare a SF Sibiu-Pitești trebuia finanțat din POST T, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Oricum, cel mai devreme pe secțiunile de la capetele autostrăzii ar putea începe lucrările în primăvara lui 2017.

- Până atunci însă e nevoie ca SF-ul să fie făcut temeinic, pentru a nu se repeta istoria de la lotul 3 Orăștie-Sibiu, de 22 de kilometri - inaugurat cu două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014 -, unde o bucată de 200 de metri din autostradă a fost demolată și va fi reconstruită, după ce s-a descoperit apă la doar câţiva metri sub asfalt. Multă lume consideră în mod eronat că un studiu de fezabilitate este doar o formalitate. În SF se decide pe unde poate trece autostrada, dacă are pod, dacă are tunel, dacă nu. Dacă SF nu e făcut cu seriozitate și profesionalism, riscăm apariția unor situații de genul celei de pe lotul 3 Orăștie-Sibiu.

Șeful CNADNR, Narcis Neaga, vorbește despre transparentizare. Luni a transmis, printr-un comunicat postat pe site-ul companiei, că „în urma discuţiilor pe care le-am avut cu ministrul Transporturilor şi a evoluţiei CNADNR în ceea priveşte transparentizarea activităţilor companiei” pe pagina web a Companiei va fi publicat stadiul proiectelor aflate în derulare, dar şi al execuţiei bugetare aferente anului 2015". 

Societatea civilă s-a bucurat auzind că premierul Dacian Cioloș a vorbit de demararea proiectului Sibiu-Pitești, transmițând un semnal de susținere a proiectului.

Însă dincolo de susținerea politică este nevoie mai întâi de lucruri concrete, precum o bună gestionare a studiului de fezabilitate. Iar asta să nu fie la cheremul unor angajați ostili, scârbiți, cu o atitudine de tipul „lasă că oricum nu se face nimic” , în timp ce au pe mâini proiecte de milioane de euro.

Ar fi o copilărie, inclusiv din partea noului ministru al Transporturilor, Dan Costescu, să spere cumva ca, printr-o minune, totul va ieși bine.

Dl Dan Costescu și-a trecut, la sfârșitul CV-ului său de trei pagini, că are competențe în „managementul schimbării”. Îi dorim succes!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult