Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O autostradă numită dorință și SF-ul lui Jean Ioniță

Harta traseu Sibiu-Pitesti

photo icon Harta traseu Sibiu-Pitesti Sursa: cnadnr.ro

Numele lui este Jean. Jean Ioniță. Pentru un salariu de aproximativ 1.200 de euro pe lună, dl. Jean se ocupă de SF-uri, în limbajul cunoscătorilor, studii de fezabilitate - pentru ceilalți. 

Gestionează studiile de fezabilitate în Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). Pe mână are acum inclusiv cel mai important proiect de infrastructură din România, autostrada Sibiu-Pitești (120 de kilometri), pentru care este în curs de realizare revizuirea studiului de fezabilitate.

Contractul pentru revizuirea SF-ului a fost semnat în vară de CNADNR cu asocierea Spea Ingineria Europea SA Milano Italia Sucursala București- Tecnic Consulting Romania SRL.

Autostrada Sibiu-Pitești este singura bucată care mai lipsește din autostrada care leagă Arad de Constanța, restul fiind gata, sau în curs de execuție. Este considerată prioritate zero în Master Planul General de Transport.

De curând, CNADNR a luat o decizie fără precedent pentru transparentizarea proiectului autostrăzii Sibiu-Pitești, măsură luată la solicitarea Asociației Pro Infrastructură (API), prima organizație non-guvernamentală, independentă și apolitică dedicată acestui domeniu.

CNADNR a publicat pe site-ul său cele cinci variante de traseu luate în calcul pentru autostrada Sibiu-Pitești și primele două rapoarte de progres în derularea actualizării SF-ului.

A publicat, dar nu a publicat tot, susține API care atrage atenția că de pe site-ul CNADNR lipsesc „informații esențiale”, precum analiza efectuată de consultant asupra variantelor de traseu sau analizele cost-beneficiu, studii geologice și geotehnice. 

În plus, asociația consideră că analizarea variantelor de traseu este mai mult de fațadă, una dintre ele fiind tratată din start drept câștigătoare, cea din SF-ul vechi, din 2008.

„Este în stilul pur românesc, în care se face o analiză comparativă, de genul “mai bagă și tu încă trei – patru variante acolo să pară că am avut din ce alege””, acuză Cătălin Drulă, vicepreședinte Asociația Pro Infrastructură. 

Consultantul ar trebui să ia în analiză toate cele 5 variante de traseu și să spună la fiecare, între altele, ce probleme geologice sunt, care ar fi structura de cost. Pentru asta este plătit. Iar banii nu sunt puțini: echivalentul a 6,5 milioane de euro.

„E doar o simulare a procesului de dezbatere publică. Nu se poate dezbate nimic doar pe baza unor linii”, se revoltă vicepreședinte Asociației Pro Infrastructură.

La rândul său, șeful CNADNR, Narcis Neaga, ne-a declarat că a publicat tot ce a avut („pe măsură ce primim , dăm drumul mai departe”) și că urmează să fie publicate și analizele cost-beneficiu. Cât despre studiile geologice și geotehnice, pentru a putea fi date publicității, Neaga spune că este nevoie de avize speciale, pentru că pot conține informații legate de siguranța națională. 

Câteva lucruri i-ar putea da de gândit proaspătului ministru al Transporturilor, Dan Costescu:

- Persoanele care se ocupă din partea CNADNR de gestionarea proiectului de revizuire a SF pentru autostrada Sibiu-Pitești. Cine sunt? Cât de competente sunt?

- Proiectul de revizuire a SF Sibiu-Pitești are mari întârzieri. De la bun început „calendarul” anunțat a fost unul foarte strâns. „Era realist numai în condițiile în care lucrai cu Rambo”, glumește unul dintre comentatorii pe forumul de infrastructură. Concret, au trecut patru luni de la începutul contractului de revizuire a SF. Teoretic, la 15 decembrie consultantul ar trebui să livreze studiul de fezabilitate pentru secțiunile din capetele autostrăzii (secțiunea 1 (10,3 km) Sibiu-Boița și secțiunea 5 (30,7 km) Curtea de Arges – Pitesti). Cel mai probabil acest lucru se va petrece cu întârziere, undeva prin martie.

- Cât de bună este analiza variantelor de traseu? Alternativele de traseu trebuie tratate individual.

- În paralel cu revizuirea SF Sibiu- Pitesti se face revizuirea și pentru SF autostrada Sibiu- Făgăraș. Cât de serioasă este analiza variantelor de trasee în acest caz?

- Bețe în roate din partea unor funcționari prea zeloși din Ministerul Mediului. Unii „apărători ai birocrației” susțin că acordul de mediu nu poate fi dat decât pe întreg proiectul Sibiu-Pitești, și nu pe secțiuni. Ceea ce ar însemna că nu pot fi începute mai întâi lucrările pe capetele autostrăzii, asa cum s-a anunțat inițial.

„Dar nu e adevărat. Secțiunea Sibiu – Boița a fost trecută separat în Programul Operaţional Sectorial Transport. Se pot face ca proiecte individuale. Și din ce am văzut pe harta ele nu trec prin nicio zonă protejată sau Natura 2000. Astfel că nu e nevoie de un studiu pe 4 anotimpuri, care se face pentru zonele protejate”, spune reprezentantul API.

- Momentul demarării lucrărilor. Undeva spre sfârșitul lui 2016 ar putea fi lansată licitația de execuție a secțiunilor din capete (Sibiu- Boița și Curtea de Argeș-Pitești). Demararea mai intâi a lucrărilor pe cele două capete este foarte importantă.

„Altfel, dacă facem totul odată, înseamnă undeva prin iulie 2017 vom avea SF și acord de mediu, ceea ce înseamnă că la sfârșit de 2017 lansăm licitația de execuție, deci la sfârșitul lui 2018 încep lucrările. Adică se termină programul operațional, e ridicol”, estimează vicepreședintele API.

Comisia Europeană sprijină varianta ca lucrările de execuție pe capete să înceapă mai repede.

- Finanțarea proiectului. Inițial proiectul de reactualizare a SF Sibiu-Pitești trebuia finanțat din POST T, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Oricum, cel mai devreme pe secțiunile de la capetele autostrăzii ar putea începe lucrările în primăvara lui 2017.

- Până atunci însă e nevoie ca SF-ul să fie făcut temeinic, pentru a nu se repeta istoria de la lotul 3 Orăștie-Sibiu, de 22 de kilometri - inaugurat cu două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014 -, unde o bucată de 200 de metri din autostradă a fost demolată și va fi reconstruită, după ce s-a descoperit apă la doar câţiva metri sub asfalt. Multă lume consideră în mod eronat că un studiu de fezabilitate este doar o formalitate. În SF se decide pe unde poate trece autostrada, dacă are pod, dacă are tunel, dacă nu. Dacă SF nu e făcut cu seriozitate și profesionalism, riscăm apariția unor situații de genul celei de pe lotul 3 Orăștie-Sibiu.

Șeful CNADNR, Narcis Neaga, vorbește despre transparentizare. Luni a transmis, printr-un comunicat postat pe site-ul companiei, că „în urma discuţiilor pe care le-am avut cu ministrul Transporturilor şi a evoluţiei CNADNR în ceea priveşte transparentizarea activităţilor companiei” pe pagina web a Companiei va fi publicat stadiul proiectelor aflate în derulare, dar şi al execuţiei bugetare aferente anului 2015". 

Societatea civilă s-a bucurat auzind că premierul Dacian Cioloș a vorbit de demararea proiectului Sibiu-Pitești, transmițând un semnal de susținere a proiectului.

Însă dincolo de susținerea politică este nevoie mai întâi de lucruri concrete, precum o bună gestionare a studiului de fezabilitate. Iar asta să nu fie la cheremul unor angajați ostili, scârbiți, cu o atitudine de tipul „lasă că oricum nu se face nimic” , în timp ce au pe mâini proiecte de milioane de euro.

Ar fi o copilărie, inclusiv din partea noului ministru al Transporturilor, Dan Costescu, să spere cumva ca, printr-o minune, totul va ieși bine.

Dl Dan Costescu și-a trecut, la sfârșitul CV-ului său de trei pagini, că are competențe în „managementul schimbării”. Îi dorim succes!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult