Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Jocul MAI de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice

Lucian Bode.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc, luni, 7 noiembrie 2022, o întâlnire a ministrului Lucian Bode cu alți oficiali din minister, inclusiv din Arhivele Naționale ale României (ANR), dar și din Arhivele Diplomatice, Biblioteca Națională, institute și centre de cercetare, cu istorici etc. S-a încercat rezolvarea unei probleme create chiar de structurile MAI în urmă cu aproape șase luni. Este vorba de interzicerea accesului la documentele clasificate – create în secolul XX de diverse regimuri politice, de la cele liberale, până la cele dictatoriale și totalitare –, deținute în depozitele Arhivelor Naționale și care fuseseră accesibile din 2007 încoace.

Pe site-ul MAI a apărut un comunicat din care aflăm că ministerul, cu structurile sale componente, inclusiv ANR, ar avea un mare interes să soluționeze problema în discuție „democratic și transparent”.

Atât de transparent a fost totul, încât cei prezenți la întâlnire au aflat, în majoritate, abia la sfârșitul întâlnirii că există un proiect de hotărâre de guvern privind declasificarea „unor informații clasificate” aflate în documentele din Fondul Arhivistic Naționale și deținute de ANR.

Netransparent a fost și modul în care au fost selectați participanții la întâlnirea prezidată de ministrul de Interne. Remarc că nu a fost nici măcar un istoric din afara Bucureștiului, de la vreo facultate de istorie, de la vreun institut de cercetare sau muzeu, adică acolo unde se produce cunoașterea istorică. Niciun istoric de la Iași nu a fost invitat la acea ședință, niciunul de la Cluj-Napoca, niciunul de la Craiova, niciunul de la Timișoara, niciunul de la Sibiu, niciunul de la Constanța, niciunul de la Suceava, niciunul de la Târgu Mureș, niciunul de la Târgoviște, niciunul de la Galați, niciunul de la Alba Iulia, niciunul de la Oradea.

După cum tot la nefăcute se încadrează și faptul că nu au fost invitați nici arhiviști fără funcție de conducere din structurile județene ale ANR. Aceasta este o dovadă suplimentară de superbie, de gândire centralistă și de miopie. Desigur, în ignorarea celor din „provincie” a contat și faptul că tocmai de acolo au pornit criticile la adresa neregulilor legate de gestionarea arhivelor deținute sau supervizate de structurile de informații, abuzurile Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din MAI, pretenția acestei structuri că știe ce ar trebui să facă arhiviștii și ce ar trebui să cerceteze istoricii.

Hotărârea de guvern ar urma să devină oficială în următoarele două săptămâni, potrivit purtătorilor de vorbe. Ar fi vorba de documente – doar cele cu marcajele secret de serviciu, secret și strict secret, nu și cele cu SSID (strict secret de importanță deosebită) – create până în 1972 sau până în 1989 (nu e prea clară limita temporală). În orice caz, documentele de după această dată, spre exemplu cele privind revoluția/evenimentele din decembrie 1989, mineriadele din 1990 și 1991, par să fie bine protejate. Nu cumva să știm cum a fost cu preluarea și gestionarea puterii de către „emanații” postdecembriști.

Pare destul de clar că aveam de-a face cu un joc de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice. În acest joc s-au implicat MAI și structurile sale, dar și câțiva entuziaști care au avut o revelație în legătură cu bunele intenții ale instituțiilor de forță și/sau ale celor controlate de cele dintâi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult