Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Jocul MAI de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice

Lucian Bode.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc, luni, 7 noiembrie 2022, o întâlnire a ministrului Lucian Bode cu alți oficiali din minister, inclusiv din Arhivele Naționale ale României (ANR), dar și din Arhivele Diplomatice, Biblioteca Națională, institute și centre de cercetare, cu istorici etc. S-a încercat rezolvarea unei probleme create chiar de structurile MAI în urmă cu aproape șase luni. Este vorba de interzicerea accesului la documentele clasificate – create în secolul XX de diverse regimuri politice, de la cele liberale, până la cele dictatoriale și totalitare –, deținute în depozitele Arhivelor Naționale și care fuseseră accesibile din 2007 încoace.

Pe site-ul MAI a apărut un comunicat din care aflăm că ministerul, cu structurile sale componente, inclusiv ANR, ar avea un mare interes să soluționeze problema în discuție „democratic și transparent”.

Atât de transparent a fost totul, încât cei prezenți la întâlnire au aflat, în majoritate, abia la sfârșitul întâlnirii că există un proiect de hotărâre de guvern privind declasificarea „unor informații clasificate” aflate în documentele din Fondul Arhivistic Naționale și deținute de ANR.

Netransparent a fost și modul în care au fost selectați participanții la întâlnirea prezidată de ministrul de Interne. Remarc că nu a fost nici măcar un istoric din afara Bucureștiului, de la vreo facultate de istorie, de la vreun institut de cercetare sau muzeu, adică acolo unde se produce cunoașterea istorică. Niciun istoric de la Iași nu a fost invitat la acea ședință, niciunul de la Cluj-Napoca, niciunul de la Craiova, niciunul de la Timișoara, niciunul de la Sibiu, niciunul de la Constanța, niciunul de la Suceava, niciunul de la Târgu Mureș, niciunul de la Târgoviște, niciunul de la Galați, niciunul de la Alba Iulia, niciunul de la Oradea.

După cum tot la nefăcute se încadrează și faptul că nu au fost invitați nici arhiviști fără funcție de conducere din structurile județene ale ANR. Aceasta este o dovadă suplimentară de superbie, de gândire centralistă și de miopie. Desigur, în ignorarea celor din „provincie” a contat și faptul că tocmai de acolo au pornit criticile la adresa neregulilor legate de gestionarea arhivelor deținute sau supervizate de structurile de informații, abuzurile Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din MAI, pretenția acestei structuri că știe ce ar trebui să facă arhiviștii și ce ar trebui să cerceteze istoricii.

Hotărârea de guvern ar urma să devină oficială în următoarele două săptămâni, potrivit purtătorilor de vorbe. Ar fi vorba de documente – doar cele cu marcajele secret de serviciu, secret și strict secret, nu și cele cu SSID (strict secret de importanță deosebită) – create până în 1972 sau până în 1989 (nu e prea clară limita temporală). În orice caz, documentele de după această dată, spre exemplu cele privind revoluția/evenimentele din decembrie 1989, mineriadele din 1990 și 1991, par să fie bine protejate. Nu cumva să știm cum a fost cu preluarea și gestionarea puterii de către „emanații” postdecembriști.

Pare destul de clar că aveam de-a face cu un joc de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice. În acest joc s-au implicat MAI și structurile sale, dar și câțiva entuziaști care au avut o revelație în legătură cu bunele intenții ale instituțiilor de forță și/sau ale celor controlate de cele dintâi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult