Zilele trecute, în timp ce opinia publică era atentă la greva profesorilor și la rotativa guvernamentală, CNECSDTI a decis că Lucian Bode, persoană publică importantă, nu a plagiat în cartea pe care și-a pus numele anul trecut și care era în fapt teza sa de doctorat. Asta după ce plagiatul fusese dovedit de jurnalista Emilia Șercan, apoi confirmat de o comisie numită de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde dl Bode își obținuse titlul de doctorat cu o altă comisie formată din prieteni&complici. Foto - Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu

Fiecare om cinstit din țara asta își simte demnitatea călcată în picioare în fiecare zi în care acești doi plagiatori, adică hoți, se află în fotoliile de premier și ministru ai României.

Țara, în acest moment, are chipul lui Bode. Ar trebui pus pe drapel în locul stemei comuniste sau în locul găurii revoluționar-decembriste. Păcat, păcat de sângele vărsat, fiindcă s-a scurs în solul patriei fix ca să crească, să trăiască și să înflorească... dr. Bode! Dr. Bode este rațiunea de a fi a României postdecembriste: asta a rezultat în fruntea țării după 30 de ani de ”evoluție” în libertate, ajutată de servicii...Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

După Revoluţie, elev de şcoală primară fiind, primele sfaturi pe care le auzeam de la adulţi erau „Dacă în democraţie nu eşti şmecher, ajungi pe stradă!”, „Trebuie să te descurci, numai cu şcoala mori de foame.” (Foto: Facebook Lucian Bode)

De ani în șir, minerii Complexului Energetic Oltenia din Gorj sunt transportați vrac, amestecați cu tuburi de oxigen, în număr mult mai mare decât capacitatea sicrielor pe roți, vechi de când s-a făcut Ceaușescu președinte.

A avea putere politică este cu siguranță un lucru plăcut, ofertant și tentant. O știm chiar și noi, cei care nu avem și (probabil) nici nu ne dorim o astfel de putere, însă reacțiile unor politicieni precum Lucian Bode la verdictul de plagiat ne arată că nu ar renunța la privilegiile lor pentru aproape nimic în lume. Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Ca să începi să scrii o teză, ai nevoie de cel puțin un an sau doi în care doar să citești, doar să mergi în biblioteci, să faci notițe, să structurezi idei, să compui o schemă a viitoarei teze. Un text de minimum 150 de pagini are nevoie de luni întregi de pregătire doar a planului de lucru, care nu poate fi elaborat în gol, fără lecturi masive prealabile. (Foto: Profimedia)

Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai îi cere lui Bode corecturi la teză și retragerea cărții publicate pe baza tezei. De asemenea, sesizează CNATDCU/Consiliul Național de Etică a Cercetării „pentru demersuri suplimentare, în condițiile legii, scrie Hotnews.ro, care citează un comunicat al Comisiei de Etică a UBB. Foto: Inquam Photos

Nu e de mirare nerușinarea cu care ministrul Bode atacă în instanță decizia Universității Babeș-Bolyai, cea care i-a acordat titlul de doctor, de a-i reanaliza teza de doctorat. Omul nu face decât să urmeze cu sârguință exemplul șefului său de partid și de guvern.

Pare destul de clar că aveam de-a face cu un joc de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice. În acest joc s-au implicat MAI și structurile sale, dar și câțiva entuziaști care au avut o revelație în legătură cu bunele intenții ale instituțiilor de forță și/sau ale celor controlate de cele dintâi. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea