Foto: Doria Dragusin pentru Proiectul Merito
La 32 de ani, profesorul de engleză Sorin Hagiu este unul dintre cei mai tineri directori de școală din România. Din anul 2022, conduce școala gimnazială din Giarmata, județul Timiș, și de atunci a adus în instituția de învățământ o finanțare europeană de 153.000 de euro și a luat măsuri care au dus la scăderea abandonului școlar, dar și la creșterea mediei la Evaluarea Națională. Anul acesta, Sorin Hagiu a fost premiat pentru activitatea sa în cadrul Galei Merito, care aduce în atenția publică profesorii și directorii valoroși din România. Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Sorin Hagiu a fost întrebat care crede că este motivul pentru care a fost premiat. „Eu aș menționa două lucruri. O dată, cred că am ieșit în evidență cu acest curaj de a spune ce nu merge bine în școala mea. Există o oarecare tendință pe care nu putem ascunde, școlile nu spun tot timpul adevărul, unele statistici sunt puțin înflorite, ca să folosesc un cuvânt frumos, pentru „a da bine”. În prima lună de când am preluat funcția de director, am spus în față: avem copiii aceștia care au abandonat școala, avem medii destul de mici și rezultate destul de slabe la Evaluarea Națională, deoarece viziunea mea este că, dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să recunoaștem că ceva nu e bine. Și al doilea lucru, încerc foarte mult să apelezi la comunitate și să aduc comunitatea lângă școală și școala în comunitate prin diverse activități, unde unde școala este în centru”, a spus Sorin Hagiu.
De când este director acesta, a pus accent pe digitalizarea unității de învățământ: la școala din Giarmata, condica este digitală, catalogul este digital, contractele educaționale cu părinții sunt semnate digital. Însă totul se oprește la ușa școlii, pentru că în România inspectoratele și Ministerul Educației cer în continuare teancuri de hârtii. Așa că Sorin Hagiu a ajuns să-și dubleze munca: „Fac și partea digitală în școală, și mai printez hârtii”.
„Nu putem spune că într-o școală învață doar elevii. E obligatoriu ca în școală să învățăm și noi, cadrele didactice”
În opinia lui, o școală deschisă este una în care se poate comunica fără opreliști. „În fiecare pauză, vorbesc cu câte un elev, cu câte un coleg, țin foarte mult la acest lucru. Și aș mai adăuga și noțiunea de școală care învață: o școală deschisă trebuie să fie deschisă și la abordări noi în educație și nu putem spune că într-o școală învață doar elevii. E obligatoriu ca în școală să învățăm și noi, cadrele didactice”, spune directorul.
Bună parte din elevii din Giarmata provin din medii defavorizate, din familii în care părinții nu au avut șansa la educație. „Lucrăm foarte mult la conștientizarea rolului educației în destinul acestor copii. Ne luptăm foarte mult, este o luptă, pot s-o numesc așa cu familii care nu au interiorizat, s-a înțeles foarte bine acest rol pe care școala îl are în viața acestor copii”, arată directorul.
„Este evidentă sensibilitatea crescută a acestor generații”
O altă problemă la care este atent este cea a sănătății mintale, atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor. „Este evidentă sensibilitatea crescută a acestor generații și nevoia de a vorbi cât mai mult și cât mai des despre sănătatea mintală. Este o problemă care nu se prea discută în școli, fie că vorbim despre profesori, fie că vorbim despre copii. Din propria experiență și din experiența colegilor și elevilor noștri, ne confruntăm cu număr tot mai mare de anxietăți generalizate, copii care nu numai că nu vin cu plăcere la școală, dar au probleme în a sta la școală, copilași care nu au primit sprijinul emoțional de care ai nevoie acasă.
De cealaltă parte, avem colegi suprasaturați de muncă birocratică, colegi care nu au instrumentele necesare de a gestiona un stres uriaș. În această situație m-am aflat, eu am preluat la 30 de ani funcția de director al unei școli cu 630 de copii. Acum sunt 800 de copilași și am 60 de colegi. Nu m-a pregătit nimeni în sistemul tradițional de învățământ pentru o asemenea doză de leadership și am trecut prin anxietăți, prin foarte multă terapie și acum încerc să vorbesc deschis despre asta tocmai pentru a promova lucrul acesta în școlile din România și în principal în școala mea”, explică Sorin Hagiu.
Absolvent al școlii din Giarmata este astăzi coleg cu oameni care i-au fost profesori. De când a preluat funcția de director, a reușit să atragă o finanțare europeană prin PNRAȘ, în valoare de 153.000 de euro. „Aveam probleme cu dotările, am dotat școala, eu țin foarte mult, v-am mai spus, de la digitalizare - laptopuri în sălile de informatică, display digital în fiecare sală de clasă, videoproiectoare, unde nu au fost display-uri digitale. Și am mai făcut-o o chestie în premieră: cursuri de dezvoltare personală pentru pentru colegii mei profesori, adică nu doar acele faimoase, cursuri unde dai banii și primești diplomă, ci un curs care s-a făcut pe bune cu specialiști și am putut vorbi de la chestiuni precum educație financiară, la cum putem să ne apropiem mai ușor de de elevi? Și mai mult de atât, am fost și într-o excursie pe care am numit-o Excursie de dezvoltare personală cu profesori și copii”, a povestit directorul.
Potrivit acestuia, abandonul școlar a scăzut în unitatea de învățământ de la 10 la 2 copii, în timp ce media de la Evaluarea Națională a crescut de la 5,80 la 6,35.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.