Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

La câteva decenii după ce a primit o bursă din partea României, medicul Youssef Tammam ne-a făcut un cadou neprețuit. Astăzi, mii de copii români îi datorează viața

Youssef Tammam

Foto - Asociația Inima Copiilor

Născut în Siria, într-o familie cu 13 copii, dintre care el era cel mai mare, medicul Youssef Tammam a ajuns în România în anul 1978, cu o bursă la Medicină. 35 de ani mai târziu, după ce și-a construit o carieră în Italia, se întorcea în țara pe care a purtat-o în inimă pentru a opera gratuit copii cu afecțiuni cardiace grave și pentru a contribui la dezvoltarea cardiochirurgiei pediatrice.

„După atâția ani de când am terminat facultatea și specialitatea aici, am revenit la solicitarea maeștrilor mei, care mi-au spus: uite, România are nevoie de tine și dacă poți să ne ajuți. Și acum 10 ani m-am întors în România și am văzut că, într-adevăr, e nevoie. Toți copiii se duceau în străinătate, până și cele mai simple cazuri. Era un unic centru care făcea cardiochirurgie și făcea mod impecabil, dar insuficient. Făcea 250 de cazuri pe an și România are nevoie de mai mult. Norocul a fost că era o structură nouă, făcută la Marie Curie, era foarte frumos, ultimele dotări, ultima aparatură, dar nu era niciun om acolo care să facă acest lucru și era un teren fertil. Aveau acolo o cardiologie pediatrică, avea neonatologie pediatrică foarte frumoasă, o terapie intensivă neonatală impecabilă, cu doctorul Cătălin Cîrstoveanu, care avea la inima acești copii, care a vrut neapărat să facă acest lucru și împreună cu Asociația Inimă Copiilor au făcut această structură”, a povestit chirurgul în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În cei 10 ani în care a reînnodat legăturile cu România, Youssef Tammam a operat aici peste 3.000 de copii, dar, la fel de important, a pregătit medici pentru ca mai multe intervenții chirurgicale să poată avea loc în țară. Și, dacă în urmă cu 7-8 ani trebuia să facă el toate intervențiile chirurgicale, astăzi se ocupă doar de cazurile mai complexe. 

„În acest program, am format 10 cardiochirurgi pediatri, am format mai mult de 10-15 anesteziști pentru cardiochirurgie pediatrică. Cardiochirurgia pediatrică este o cultură, nu poate să o facă o singură persoană, este un complex, un ansamblu pe care trebuie să îl formezi. În timpul acestor 10 ani, într-adevăr, am operat vreo 3.000 - 3.500 de copii, dar cel mai important lucru e că am format vreo sută - 150 de persoane care să facă aceste lucruri, să le facă în România. Această echipă tânără, cel mai mare dintre toți pe care i-am format are 35 de ani, este o investiție, 30 de ani poate să lucreze. Și au acceptat, că nu este un mare beneficiu pentru un tânăr să aleagă această specialitate, dar au crezut noi, au crezut în ceea ce am crezut și noi, iar ei acum sunt capabil să rezolve 80% din cazuri în România. Și doar cazurile grave, foarte grave, foarte complexe le trimitem în Italia, în Germania, în în Austria, oriunde unde acceptă. Avem în România centre la București, la Marie Curie, la Timișoara, și continuă la Târgu Mureș să facă 250-300 de cazuri, nu știu cifra exactă. Se fac în mod impecabil intervenții și la Cluj, și la Iași. Noi sperăm în 2025 să nu mai iasă niciun copil din țara -n.r. pentru intervenții chirurgicale cardiace”, a declarat medicul, care a absolvit facultatea în anul 1985 în România.

Aici, la Spitalul Sf. Ioan și la Fundeni a tratat primii pacienți și a învățat că primul pas spre vindecare îl reprezintă relația acestora cu medicul. Pe atunci, multe spitale erau noi, iar dotările erau la nivelul timpului lor. Din păcate însă, în cei 34 de ani de la Revoluție, România nu a mai investit aproape nimic în infrastructura spitalicească. „Nu vreau să critic acum, dar nu s-a evoluat mult, aproape nu s-a schimbat nimic. În special infrastructura a rămas aceeași și, de fapt, știți și dvs. că de atunci n-a fost construit practic nimic, niciun spital nou. Atunci toate spitalele majore erau noi, Marie Curie de care vorbim era oferit de Polonia, după cutremur, era nou. În Spitalul Fundeni era totul nou, era foarte frumos, când intrai la Fundeni simțeai că ești într-un colos de spital. Și Spitalul Municipal era nou. Multe spitale la vremea respectivă erau la standarde internaționale sau standarde europene, acum însă sunt la acele standarde din anii 70”, subliniază Youssef Tammam, care laudă competențele medicilor români cu care a lucrat.

„Avem foarte mulți colegi români nemaipomeniți, care au ce-i învăța și pe alții, deci nu este că nu avem competențe în România. Dar la infrastructură trebuie neapărat lucrat, trebuie sprijinită din partea oricărei culori politice și orice funcționar de stat trebuie să se grăbească foarte mult ca să se refacă toate infrastructurile, în toate spitalele din toată România. V-am spus că România este în inima mea și ca român o spun, nu ca un străin care trebuie să vă învăț pe voi ce trebuie să faceți, că sunt destui experți în acest domeniu”,, a explicat medicul.

În timpul emisiunii, a mărturisit că este cetățean italian și că este aproape și cetățean român, mai având de depus doar jurământul. „Vă spun, cetățenia este ceea ce simți înăuntru, nu ceea ce ai pe pașaport. Și eu mă simt român, ca orișice român”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult