Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La câteva decenii după ce a primit o bursă din partea României, medicul Youssef Tammam ne-a făcut un cadou neprețuit. Astăzi, mii de copii români îi datorează viața

Youssef Tammam

Foto - Asociația Inima Copiilor

Născut în Siria, într-o familie cu 13 copii, dintre care el era cel mai mare, medicul Youssef Tammam a ajuns în România în anul 1978, cu o bursă la Medicină. 35 de ani mai târziu, după ce și-a construit o carieră în Italia, se întorcea în țara pe care a purtat-o în inimă pentru a opera gratuit copii cu afecțiuni cardiace grave și pentru a contribui la dezvoltarea cardiochirurgiei pediatrice.

„După atâția ani de când am terminat facultatea și specialitatea aici, am revenit la solicitarea maeștrilor mei, care mi-au spus: uite, România are nevoie de tine și dacă poți să ne ajuți. Și acum 10 ani m-am întors în România și am văzut că, într-adevăr, e nevoie. Toți copiii se duceau în străinătate, până și cele mai simple cazuri. Era un unic centru care făcea cardiochirurgie și făcea mod impecabil, dar insuficient. Făcea 250 de cazuri pe an și România are nevoie de mai mult. Norocul a fost că era o structură nouă, făcută la Marie Curie, era foarte frumos, ultimele dotări, ultima aparatură, dar nu era niciun om acolo care să facă acest lucru și era un teren fertil. Aveau acolo o cardiologie pediatrică, avea neonatologie pediatrică foarte frumoasă, o terapie intensivă neonatală impecabilă, cu doctorul Cătălin Cîrstoveanu, care avea la inima acești copii, care a vrut neapărat să facă acest lucru și împreună cu Asociația Inimă Copiilor au făcut această structură”, a povestit chirurgul în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În cei 10 ani în care a reînnodat legăturile cu România, Youssef Tammam a operat aici peste 3.000 de copii, dar, la fel de important, a pregătit medici pentru ca mai multe intervenții chirurgicale să poată avea loc în țară. Și, dacă în urmă cu 7-8 ani trebuia să facă el toate intervențiile chirurgicale, astăzi se ocupă doar de cazurile mai complexe. 

„În acest program, am format 10 cardiochirurgi pediatri, am format mai mult de 10-15 anesteziști pentru cardiochirurgie pediatrică. Cardiochirurgia pediatrică este o cultură, nu poate să o facă o singură persoană, este un complex, un ansamblu pe care trebuie să îl formezi. În timpul acestor 10 ani, într-adevăr, am operat vreo 3.000 - 3.500 de copii, dar cel mai important lucru e că am format vreo sută - 150 de persoane care să facă aceste lucruri, să le facă în România. Această echipă tânără, cel mai mare dintre toți pe care i-am format are 35 de ani, este o investiție, 30 de ani poate să lucreze. Și au acceptat, că nu este un mare beneficiu pentru un tânăr să aleagă această specialitate, dar au crezut noi, au crezut în ceea ce am crezut și noi, iar ei acum sunt capabil să rezolve 80% din cazuri în România. Și doar cazurile grave, foarte grave, foarte complexe le trimitem în Italia, în Germania, în în Austria, oriunde unde acceptă. Avem în România centre la București, la Marie Curie, la Timișoara, și continuă la Târgu Mureș să facă 250-300 de cazuri, nu știu cifra exactă. Se fac în mod impecabil intervenții și la Cluj, și la Iași. Noi sperăm în 2025 să nu mai iasă niciun copil din țara -n.r. pentru intervenții chirurgicale cardiace”, a declarat medicul, care a absolvit facultatea în anul 1985 în România.

Aici, la Spitalul Sf. Ioan și la Fundeni a tratat primii pacienți și a învățat că primul pas spre vindecare îl reprezintă relația acestora cu medicul. Pe atunci, multe spitale erau noi, iar dotările erau la nivelul timpului lor. Din păcate însă, în cei 34 de ani de la Revoluție, România nu a mai investit aproape nimic în infrastructura spitalicească. „Nu vreau să critic acum, dar nu s-a evoluat mult, aproape nu s-a schimbat nimic. În special infrastructura a rămas aceeași și, de fapt, știți și dvs. că de atunci n-a fost construit practic nimic, niciun spital nou. Atunci toate spitalele majore erau noi, Marie Curie de care vorbim era oferit de Polonia, după cutremur, era nou. În Spitalul Fundeni era totul nou, era foarte frumos, când intrai la Fundeni simțeai că ești într-un colos de spital. Și Spitalul Municipal era nou. Multe spitale la vremea respectivă erau la standarde internaționale sau standarde europene, acum însă sunt la acele standarde din anii 70”, subliniază Youssef Tammam, care laudă competențele medicilor români cu care a lucrat.

„Avem foarte mulți colegi români nemaipomeniți, care au ce-i învăța și pe alții, deci nu este că nu avem competențe în România. Dar la infrastructură trebuie neapărat lucrat, trebuie sprijinită din partea oricărei culori politice și orice funcționar de stat trebuie să se grăbească foarte mult ca să se refacă toate infrastructurile, în toate spitalele din toată România. V-am spus că România este în inima mea și ca român o spun, nu ca un străin care trebuie să vă învăț pe voi ce trebuie să faceți, că sunt destui experți în acest domeniu”,, a explicat medicul.

În timpul emisiunii, a mărturisit că este cetățean italian și că este aproape și cetățean român, mai având de depus doar jurământul. „Vă spun, cetățenia este ceea ce simți înăuntru, nu ceea ce ai pe pașaport. Și eu mă simt român, ca orișice român”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult