Foto: Guliver Getty Images
Câteva gânduri răzlețe după ce s-a petrecut ieri la ÎCCJ, pe fondul sfâșierii atât de dureroase provocate de incendiul de la Nôtre Dame.
Justiția din România a fost carbonizată. Edificiul ei, mult mai fragil decât al catedralei pariziene, a luat foc de mai mulți ani, iar ieri s-a mai prăbușit o parte a ei. Asemeni catedralei, reconstrucția ei va dura decenii.
Figurile curajoase din justiție nu mai au puterea suficientă pentru a apăra instituția dreptății de forțele, externe și interne, ale nedreptății. La fel cum cei câțiva profesori curajoși au fost izolați, la fel cum cei câțiva medici izolați au fost puși pe „mute”, la fel cum diplomații cinstiți nu pot vorbi ș.a.m.d. Precum în mistuirea de la Nôtre Dame, cei câțiva stâlpi rămași în picioare după foc sunt izolați, șubrezi și incapabili să mai susțină pe umerii lor un nou eșafodaj. Ei vor fi doar martorii acoperiți de funingine ai dezastrului prin care am trecut cu toții, ai șansei pe care am avut-o și a cărei împlinire am amânat-o neîncetat.
Voința de dreptate a mers întotdeauna mână în mână cu curajul. Pot să denunțe nedreptățile abuzurile, hoțiile, doar cei curajoși. Arhitectura instituțională publică a României are acum un singur liant. Un singur lucru îi ține pe toți oamenii împreună, adică lipiți de scaunele lor, mai prețioase ca orice viitor al Românie: lașitatea. Oamenii se recunosc unii pe alții prin capacitatea lor de a nu face nimic împotriva nedreptății și pactizează pentru a-i bloca pe cei curajoși. Scenele de la Satu Mare, cu eleva curajoasă înconjurată de burți și cocuri lașe, aplaudând doar la inepțiile puterii, ne vorbește cu asupră măsură despre prăbușirea catedralei curajului și imposibilitatea reconstruirii ei pe termen scurt și mediu.
Al treilea om în stat, infractor declarat prin sentințe definitive, este însoțit la proces de interlopi cu lanțuri grele de aur care se adună pe treptele Teatrului Național, funcționari publici cu vuittoane veniți de la Alexandria în timpul programului de lucru și asistați social obligați de vreun ștab local să îngroașe rândurile. Ce-i aduce pe acești oameni împreună? Frica și neputința, forța dependențelor, oroarea de civism. Militanții de stânga au denunțat „rasializarea sărăciei” atunci când lumea s-a revoltat văzând în ce fel și mai ales cu cine se construiește sprijinul public al unui infractor. Nu e nimic rasial în a denunța cinismul unei puteri care și-a construit deliberat o masă de manevră formată din oamenii cei mai săraci, dar și mai privați în timp de orice capacitate de a accede la un statut social sau civic superior stării de satisfacere a nevoilor primare.
Sărăcia nu e un blestem, dependența de biologic nu este nici ea o fatalitate. Ele sunt construite cu mare grijă prin spolierea resurselor și prin privarea de capacități a celor săraci, iar asta de la vârful spre baza piramidei: de la Dragnea și Vîlcov în jos, un sistem fluid de jefuire și taxare face ca până la primarul comunei celei mai sărace din România toți să aibă de unde prăda bunul public, din care firimiturile numite „ajutor social” sunt aruncate cu dispreț ca o momeală celor înfometați, gata să pupe mâna și să scandeze orice li se spune pentru 50 de lei. O ierarhie a fricii apăsând cu toată greutatea pe această populație sărăcită și cu botnița pusă, ținută cu capul în noroiul ulițelor desfundate, incapabilă măcar să-și apere copiii de moartea accidentală. Un sistem cu sens unic, în care doar săracii dau socoteală în fața celor bogați și niciodată invers. Un sistem în care asistența socială este biciul de îmblânzit sălbatici și de ținut cu botul pe labe, ca urșii de circ, și din care oamenii nu au nicio șansă să iasă, pentru că le-au fost confiscate toate puterile și toate cuvintele, pentru că nu au cu ce să viseze și nu știu să spere.
Ca să-și șteargă urmele fărădelegilor, Dragnea și ai lui au decis să dea foc României. Încercând să stingă incendiul, sau mai degrabă prefăcându-se prost că vor să o facă amânând din termen în termen stingerea focului, instituțiile au ars una după alta, sub presiunea neîncetată a acelorași piromani. Iar după ce se vor prăbuși toate, piromanii ne vor cere despăgubiri pentru riscul la care s-au expus punând focul la temelia țării. De altfel, au început deja să ne ceară socoteală.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cred ca doar printr-o prabusire totala a statului, cu toata arhitectura lui prezenta, ar mai fi o speranta de renastere ca pasarea phoenix si reconstructie a normalitatii pe aceste meleaguri triste.
Totusi, ceva trebuie facut. Urmarim, nu dormim. Reperul nostru sunt alegerile europarlamentare din 26 mai cand avem si referendumul. Nu stiu daca ne imbatam cu apa rece, dar un scor bun la aceste alegeri in favoarea opozitiei poate adduce un mare avant si poate avea loc chiar o motiune de cenzura a guvernului si guvernul acesta poate cadea. Nimic nu e simplu, pentru ca nu stim daca avem guvernanti noi pregatiti…Dar nu trebuie sa ne lasam. Eu sper in partidele de opozitie PNL, USR,PLUS,PMP, nu am altceva de sperat. Sa le sustinem ! Eu mai cred si in mitinguri de protest, dar nu pot convinge eu singura sute de mii de oameni, ca, totusi, daca s-ar mobiliza multi cu adevarat, Dragnea nu ar mai fi atat de insinuant, cum a fost la Craiova cand cineva a strigat "Dragnea presedinte" si el cica "Pai eu sunt presedinte" zambind siret si abia un pic mai incolo a adaugat " al PSD".... M-am gandit atunci ca el e, intr-adevar, ca si un Ceausescu...dar mascat sub alta forma, subtila, dar puterea pe care o are pare ca nu e mult sub cea a lui Ceausescu la o adica(e puterea conferita de coniventa cu diverse institutii ale statului pe care le santajeaza, le corupe, naiba stie ce le face !!!....Trebuie dat jos, atata timp cat mai avem democratie !!!
Eu sunt plecata din '72, dar sora mea ramasa in tara, imi povestea cum in fiecare week end erau autocare si trenuri pline de oameni care plecau in tari straine sa cumpere lucruri cautate in tara, pe care le vindeau apoi cu beneficiu, bineinteles. Cum se face ca nimeni (in afara de "golani") nu a hotarat sa puna mana pentru construirea unei adevarate democratii ?
Da, s-au intors unii plecati de mult. Imi amintesc ca am citit un interview al d-lui Ratiu, in care vorbea de Bucurestiul dinainte de razboi, de "micul Paris". Micul Paris pentru cine ? Eu mi-am amintit de ce-mi povestea mama, o taranca din Arges, familie de 12 frati dintre care doar 7 au supravietuit, trimisa sluga la un judecator din Pitesti la varsta de 12 ani, unde lucra de la 6 dimineata pana dupa cina(nu va spun la ce ora se culca cand familia avea invitati), nedormind niciodata o noapte intreaga, pentru ca nu avea ceas sa sune in camera ei si ii era frica sa nu se scoale prea tarziu, pentru ca "doamna" era foarte severa. Aveau un baiat de 9 ani, dar care era mult mai inalt si mai solid decat mama mea, pe care trebuia sa-l duca si sa-l ia de la scoala, purtandu-i ghiozdanul. Si zi de zi, acesta ii dadea suturi in fund, o tragea de par, etc. Iar la 14 ani a ramas orfana de ambii parinti si a trebuit sa plece la Bucuresti, cu cei 4 frati si surori mai mici pe care i-a crescut muncind intr-o uzina 12 ore pe zi si mancand numai paine. Si daca n-a fost niciodata comunista (ba dimpotriva, avea lacrimi in ochi cand ne vorbea de regele Mihai si regina mama, stiu ca nu dorea nimanui sa aiba viata pe care a avut-o ea. Si cred ca multi romani au trait o viata similara.
Si, din pacate, toate partidele "traditionale" au continuat cu discursuri de propaganda, in loc sa aiba curajul sa discute despre un adevarat model de societate , pentru ca cele europene sunt foarte diferite : de la cele ultra liberale de tip american, la cele foarte solidare de tip scandinav.
In 2017 am venit de vreo 10 ori in tara, la proteste, inchipuindu-mi ca, in sfarsit, tara mea s-a trezit. Dar nu numai ca nu s-a trezit (se pare sa avem si nesansa de a avea o constitutie fizica fragila. Obosim foarte repede, si ne trebuiesc luni intregi pentru a ne reface si protesta din nou, pe cand alte popoare stau in strada o luna, doua, cat e necesar), dar in plus, discutand cu cei prezenti mi-am dat seama ca nu erau toti "tineri si frumosi", ba erau printre ei si oameni langa care, intr-o tara "normala" ca Franta, n-as fi stat o secunda : rasisti, xenofobi, homofobi, cu tendinte dictatoriale (de dreapta de data asta, dar pentru mine o dictatura este o dictatura), asa ca am hotarat sa nu mai vin, in orice c
Stim si noi ca mocneste focul in Romania doar ca ne facem ca nu il vedem sau consideram ca se va stinge singur.
Ne imbatam cu apa rece.
Ei isi vor construi catedrala (si sper sa o faca), dar noi oare ce mai putem construi? Votul a ramas singura caramida pe care o putem pune la temelia tarii.
Adica oficialii europeni intra cu "picioarele" in justitia din Romania si spun sa se inchida dosare si tot ei afirma ca sunt ingrijorati !!!! Vai de noi dar mai ales de "cozile de topor" din Romania !
"Pentru semnarea contractului 8002 între Siemens şi OTE în 1997, 75 milioane de mărci germane au fost plătite ilegal unor înalţi reponsabili ai statului (grec), iar pentru prelungirea sa în 2001, alte 19 milioane", a declarat procurorul Eleni Skeparnia, citând un document al concernului german." Deci nemtii de la acest concern au dat......ce !!!!??-aparut azi in economica.net !!!
Pai la noi unul este acuzat ca a prejudiciat statul cu 23000 de euro si procurorul cere, pentru instigare la abuz in servicu (altii sunt autorii !!!), 7 ani si jumatate de inchisoare !!!!
Vedeti cum e la noi ? Cocos a produs prejudicii d emilioane de euro, condamnat 2,6 ani si acum este liber !!! De asta ce spuneti ?
Prin prisma prezumtiei de nevinovatie, daca chiar credeti asta, va recomand cu sinceritate un consult psihiatric.
De aceea pe acest site dumneavoastră, Ionel si restul "antenistilor" provocați doar iritare, nu dezbateri cu argumente