Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

La nivel global 50% din angajați trebuie să își îmbunătățească abilitățile ca să-și păstreze jobul. Top 5 cele mai cerute abilități pentru 2030

femeie cu o carte

Foto: Getty Images

Pandemia ne-a forțat să ne îndreptăm spre viitor mai repede decât credeam și au apărut primele rapoarte după „impactul” cu SARS-CoV-2, despre ce abilități ar trebui să ne dezvoltăm pentru a merge mai departe și a avea succes pe termen mediu și lung.

În timp ce unii speră să se întoarcă la viața „normală” de înainte de 2019, iar alții încearcă să supraviețuiască, norocoșii care au găsit o stare temporară de echilibru se gândesc la viitor și cum ar putea să capitalizeze pe ce va urma. Dacă te numeri printre cei din urmă, 2021 e un an bun să îți dezvolți măcar 2-3 dintre abilitățile necesare pentru 2030.

Poate părea departe 2030, iar „până atunci se poate întâmpla orice”. Tocmai de asta ar trebui să îți faci un plan de viață și un plan de învățare, ca să fii pregătit pentru orice situație, să te poți adapta în mod agil și să simți că aparții realității, oricare va fi ea.

50% din angajați trebuie să facă reskilling și upskilling până în 2025 ca să devină indispensabili pentru viitor, conform WEF (World Economic Forum)

Este un procent foarte mare de populație ce trebuie să facă reconversie și dobândire de abilități necesare pentru ”50% din angajați până în 2025”. Dintre aceștia, ei aproximează că ”40% au nevoie de programe de reskilling si upskilling de cel puțin 6 luni”.

Dacă te întrebai ce seriale să mai urmărești pe Netflix, în cazul în care trebuie să scrii iar declarații ca să poți ieși din casă, eu îți recomand „recalcularea traseului”: fă-ți un plan de învățare și apoi dă click pe „upgrade” până în toamnă ca să fii puțin mai pregătit pentru orice.

Există multe topuri de abilități, iar primele 2 sunt aceleași de mult timp.

Încă din 2016, rămân fruntașe „gândirea critică” și „rezolvarea problemelor”.

Iată câteva idei despre cum ai putea să ți le antrenezi:

- Gândirea critică ți-o poți ascuți verificând ce citești - din cel puțin 3 surse credibile.

- Abilitățile de rezolvare a problemelor se pot antrena prin mindset în primul rând. Încearcă să te orientezi spre soluții, să nu fugi de probleme. Când fugi de o problemă te îndepărtezi și mai mult de soluția ei.

- Baza pentru gândirea critică și rezolvarea problemelor este să înveți să adresezi întrebări deștepte.

Chiar dacă niciuna nu se studiază la școală, „maculatura” pentru management sau coaching pe acest subiect se bazează pe înțelepciunea grecilor antici. Așadar, e la îndemâna oricui pentru studiul teoretic. Pentru practică însă, ești pe cont propriu.

După primele 2 abilități ale viitorului, cei ce au creat topurile nu sunt tocmai pe aceeași undă legat de ce ar urma. Unii au făcut cercetarea înainte de pandemie, alții după ureche în pandemie, alții încearcă să ghicească viitorul. Sunt puțin ironică, pentru că e plin internetul de tot felul de organizații, fundații etc. care creează astfel de topuri, de la „hai să îți ghicesc în cafea”, până la „eu chiar mă pricep pentru că fac asta de câteva decenii”.

În primul rând, toate ar trebui privite cu precauție, fiindcă 2019-2020 a deturnat multe predicții. În al doilea rând, în trecut „trendurile” din Vest ajungeau în România chiar și la un deceniu distanță, acum timpul s-a scurtat în multe industrii, dar e greu de spus cât va dura pentru fiecare trend.

Capacitatea de a învăța apare în mod repetat în diverse forme în top 3-5 a multor rapoarte: „active learning”, metaînvățare (learning to learn) sau „strategii de învățare”.

Iată lista celor 22 de abilități care apar în top 3-5 în diverse cercetări credibile: creativitate, curiozitate, empatie, self-management, reziliență, esențialism (capacitatea de a filtra esențialul), toleranță la stres, capacitatea de a învăța, adaptabilitate, flexibilitate la schimbare, gândire sistemică, data analysis, digital skills, programming skills, abilități de luare a deciziilor, active learning, mentalitate deschisă (growth mindset), inteligență socială (social skills), metaînvățare (learning to learn), strategii de învățare, leadership, utilizarea tehnologiei și lista poate continua.

După ce am analizat mai multe rapoarte, concluzia mea este că sunt 3 categorii de abilități: despre minte, despre oameni și despre viață. Mai academic spus:

Abilități cognitive – tot ce ține de agilitatea de a învăța (inclusiv dezvăț, reînvăț) și tot ce ține de gândire (gândire critică, gândire creativă, sistemică, rezolvarea problemelor care le implică pe cele 3 etc.). Unii specialiști includ aici, de când cu pandemia, și self-management, self-regulation si alte ”self-uri”

Abilități sociale – empatie, adaptabilitate, inspirație, influență, în general inteligență emoțională, plus ”suita” despre care predică Brene Brown. Aici aș pune eu și ”self-awareness”, pentru că fără a te cunoaște pe tine însuți, nu poți avea relații înfloritoare cu ceilalți. Evident unii specialiști presupun ca ”auto-cunoașterea” este de bază și nu o adaugă aici, dar trăim în România, unde despre valori vorbește doar Daniel David. Un alt Daniel (Goleman) explică foarte clar că sunt 12 domenii și competențe sub umbrela inteligenței emoționale și le putem dezvolta optim pornind de la sine spre ceilalți. De la ”emotional self-awareness”, self-management (emotional self-control, adaptabilitate, orientare către succes, positive outlook), la social awareness (empatie și organizational awareness) și apoi relationship management (influență, abilități de coaching și mentoring, managementul conflictelor, teamwork, leadership inspirațional). Foarte puține rapoarte din timpul pandemiei și după pandemie menționează (fugitiv) importanța acestei coordonate sociale care implică atât de multe abilități. De fapt e trist. Vezi ”well-being” și cum să rămânem ”întregi la minte” în contextul pe față ”pe toate gardurile” și sunt omise lucrurile de bază, cum ar fi ”să știi cine ești”.

Abilități practice – utilizarea unor mașini, tehnologii, dispozitive sau...experiența practică de a vinde ceva. Pe acestea nu le poți dezvolta prin cursuri online de tipul ”3 perechi la 10 lei”, pentru că viața bate elearning-ul de duzină.

Platforma Coursera a făcut o estimare a duratei de învățare online, pe cont propriu și estimează că e necesară o investiție de 1 până la 5 luni de învățare, în funcție de categoria din care face parte abilitatea pe care vrei să ți-o dezvolți.

  • În 1-2 luni îți poți dezvolta: abilități legate de oameni și cultură, abilități de scriere de conținut, vânzări și marketing
  • În 2-3 luni îți poți dezvolta: abilități de dezvoltare de produs, abilități legate de date sau inteligență artificială
  • În 4-5 luni îți poți dezvolta: abilități tehnice de cloud computing sau din zona de inginerie.

Ce nu menționează Coursera este cât la sută dintre cei care se înscriu la cursurile lor le și termină? Pentru că a-ți dezvolta cu succes abilități de vânzări într-un curs online de 2 luni nu înseamnă că știi să vinzi. Asta dacă ai reușit să rămâi concentrat 2 luni să înveți de unul singur ceva nou, online. 

Ca să înveți ceva singur ai nevoie de o abilitate aparte - self-directed learning, tradus în română adesea prin „autonomie în învățare”. Aici intră practic la „pachet” tot ce se leagă de învățare din lista de mai sus (capacitatea de a învăța, active learning, metaînvățare, strategii de învățare), plus gândire critică și rezolvarea problemelor. Deci, nu e ușor deloc, mai ales dacă nu ai fost încurajat de mic să înveți autodidact ceva de anvergură.

Dacă reușești să scurtezi timpul îngropat în social media, Netflix sau alte lucruri pe care faci „binging” și alegi măcar una din primele 2 abilități și una din pletora din top 3-5 abilități și încerci să ți le dezvolți până la sfârșitul anului, vei fi mult mai câștigat la revelion indiferent ce cărți ne va da „dealerul” în restul anului.

Ești pe cont propriu când vine vorba de dezvoltarea ta! Asta e o veste proastă, că înseamnă că ești singur. E o veste bună pentru că singur înseamnă învățare autonomă, deci ești liber să înveți cum ți se potrivește. În prima instituție de educație din lume, cărțile erau legate în lanțuri și accesul era limitat în funcție de clasa socială din care faceai parte. Acum cărțile nu mai sunt în lanțuri și tu nu mai ești „filtrat” după clasa socială, nu se mai stă la coadă la facultăți. Totul e la liber, inclusiv învățarea...și tu. Ce faci cu libertatea ta de a dezvolta și a fi „mentally fit” pentru 2030?

Scriu și pe https://byarmina.com despre viața auto-determinată, învățarea autonomă / liberă și alte teme conexe. Acolo găsești și detalii despre cursul meu cu tehnici și metode de învățare. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și dacă lucrez la stat am nevoie de toate competentele astea ???!!
    • Like 0
    • @ Mircea Florian
      Ha ha ha , din păcate Armina se crede la Londra sau Berlin nu în Românica, aici nu contează skill-urile prea mult și nici abilitățile dobândite , dacă lucrezi la stat și nu ești vre-o pilă de partid te numeri printre funcționarii publici viitori șomeri pe care domnul Cîțu vrea să-i epureze din structurile publice datorită deficitului bugetar uriaș iar ceea ce făceai la stat nu te ajută prea mult în privat. Dacă te duci pe piața muncii din România o să afli cu surprindere că în privat nu se lucrează 8 ore cât scrie în codul muncii deși e lege ci cât e nevoie ca să aduci profit patronului . Acum mă gândesc care din aceste abilități descrise de Armina
      "Creativitate, curiozitate, empatie, self-management, reziliență, esențialism (capacitatea de a filtra esențialul), toleranță la stres, capacitatea de a învăța, adaptabilitate, flexibilitate la schimbare, gândire sistemică, data analysis, digital skills, programming skills, abilități de luare a deciziilor, active learning, mentalitate deschisă (growth mindset), inteligență socială (social skills), metaînvățare (learning to learn)" te-ar ajuta să te angajezi de exemplu în HORECA unde te intervievează un patron nevoit să-și vândă Lexus-ul sau Maserati din cauza crizei după un an de lockdown în domeniu. Mă uit ocazional pe platformele de recrutare și observ că la noi cel mai important criteriu de angajare e salariul cerut ( cum naiba negociază cu mine un angajator până nu-mi verifică skill-urile descrise în articol dacă pune din start salariul aferent jobului, dar cum spuneam probabil că cei buni emigrează în țări unde ești tratat decent și la noi rămân ceilalți pentru care skill-urile enumerate reprezintă doar o lectură de weekend. Tot la capitolul platforme de recrutare când trimiți CV-ul la sfârșit îți adauga un câmp cu salariul cerut pe același considerent și ca urmare trag concluzia că CV-urile cu salariile mai mari sunt aruncate la coș direct sau dacă nu băgate la arhivă și selectate cele cu valori spre minim/economie fără să mai fie citite skill-ulrile și abilitățile de metaînvățare descrise în articol așa că dacă încă nu ai emigrat îți doresc succes pe piața muncii din privat sau să te afiliezi la partidul corespunzător dacă vrei să rămâi la stat.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult

Copii talentați

„Am descoperit un număr foarte mare de copii extraordinar de talentați, performanți, competitivi - și mulți dintre ei nedescoperiți până acum. Pentru că mai ales cei din zona rurală sau din urbanul mic au șanse slabe să participe la olimpiadele tradiționale, creion-hârtie - însă au putut participa fără opreliști la olimpiada digitală”, explică Dragoș Iliescu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Învingător

„Am fost un caz mai complicat. Ce pot eu să afirm este ca domnul profesor doctor a fost dirijorul unei orchestre, după mine impresionante, pentru ca eu am accesat aproape toate disciplinele spitalului în afecțiunea pe care am avut-o eu”, se destăinuie Marin Florin.

Citește mai mult