Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La sânul mamei. „În fiecare zi pe care o apuc cu el mă bucur că, uite, e încă o zi în care Filip are mamă”

„A fost cumva un pact pe care eu am zis că l-am făcut cu viața, cu destinul, în care eu am zis că cedez o parte din mine numai ca să mai primesc zile, ca să fiu aici pentru copilul meu. Pentru că ăsta a fost principalul motor care m-a ținut. M-am gândit: avea patru ani băiețelul meu și mă chinuisem încă patru ani înainte ca să îl fac și ăsta era singurul gând; că sigur nu o să îl las fără mamă. Copilul meu trebuie să aibă o mamă.

Și de asta aș fi fost în stare să fac orice; să îmi scoată orice din mine numai să mă lase să trăiesc. Și fiecare zi pe care o apuc cu el și o văd, și fiecare dimineață în care îl văd și mă bucur că: Uite, încă o zi Filip are mamă. Și azi, și azi. Și atunci e cumva mai ușor de suportat gândul că ai pierdut o parte din tine”, își începe povestea Cătălina Dinu, o tânără care a câștigat lupta cu o boală gravă. O afecțiune serioasă ce poate fi învinsă, dacă este diagnosticată la timp, cu ajutorul unei mamografii.

Mărturiile impresionante ale Cătălinei, o tânără care a aflat că este mai puternică decât crede, o puteți urmări în clipul video de la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA- în cadrul unei scurte serii dedicate luptei cu cancerul de sân- #mamografia salvează vieți.

În urmă cu trei ani, în timp ce se afla într-o vacanță în Portugalia cu soțul și cu băiețelul lor, Cătălina a observat o problemă la unul dintre sâni. „Mi-am dat sutienul jos să mă schimb și pur și simplu am văzut niște pete. La un moment dat, m-am gândit că, nu știu, poate m-am lovit, nu m-am gândit că e neapărat o scurgere din sân. După care a continuat, erau din ce în ce mai multe. Aveam impresia că îmi curge sânge din sân”.

Revenită în țară, Cătălina a început o serie de controale: „Am mers la o ecografie, nu se vedea nimic acolo pentru că era cumva în duct, în canalul care transportă laptele spre mamelon și la ecografie nu s-a văzut nimic”, povestește aceasta.

„În populația generală, riscul pentru cancer de sân la orice femeie este undeva de... cam una din nouă femei dezvoltăm cancer mamar până la vârsta de 70 ani, asta spune statistica”, afirmă Andreea Cătană, medic primar genetică medicală în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.

„Dacă ne referim la pacientul oncologic exista 2 tipuri testări genetice. Este acea testare genetică care se referă la testarea tumorii și anume strict la celulele tumorale, care îl ajută pe oncolog, care este parte a echipei multidisciplinare, să elaboreze un tratament țintit. Și celălalt tip de testare genetică se referă de fapt la testarea constituțională, la semnătura noastră genetică, la predispoziția pentru anumite forme de cancer. Și această testare se poate efectua și la individul sănătos și asta e foarte important, pentru că cei cu un istoric familial pentru boli oncologice, cei la care se identifică eventual o leziune pre-malignă la o vârstă foarte tânără, acest tip de testare îi poate ajuta să facă… să elaborăm anumite metode de screening și profilaxie pentru a evita, de fapt, apariția bolii sau pentru a avea un diagnostic precoce, în timp util și pentru a nu apela la tipuri de tratament care sunt destul de agresive și foarte agresive și care sunt singurele care funcționează pentru anumite forme de cancer în acest moment, așa cum sunt chimioterapia sau radioterapia”.

Cătălina avea 36 de ani când a simțit că este ceva în neregulă cu corpul ei:

„Aveam impresia că poate să vină Dumnezeu pe pământ să îmi spună că e ok să îmi curgă sânge din sân că nu l-aș fi crezut. Și, timp de opt luni m-am tot dus din medic în medic, din specialist în specialist până ce, în cele din urmă, am făcut o operație de sector pentru că nu mai suportam să mă trezesc dimineața și să găsesc bluza plină de pete de lichid”.

În toată călătoria, de la stabilirea diagnosticului, până la tratament și vindecare, este important ca pacientele să fie însoțite de specialiști și susținute de familie.

„Povestea unui diagnostic începe cu o biopsie de cele mai multe ori”, explică dr. Mihai Stoicea, medic șef Anatomie Patologică și Histopatologie în cadrul Laboratorului central Regina Maria. 

„Povestea unui diagnostic începe cu o biopsie de cele mai multe ori. Nu este singurul lucru care este necesar, e lucrul care confirmă și pune în mișcare lanțul de investigații pentru stadializare și indicația de terapie. În cadrul rețelei noastre funcționăm pe principiul board-ului tumoral, adică toate cazurile care vin sunt filtrate prin board, pentru indicații de teste care sunt necesare ulterior sau pentru indicații de terapie (...) Avantajul unei rețele private ca Regina Maria este ca îți poate oferi în timp foarte scurt, o investigație completă de caz de la prima descoperire, să spunem, sau suspiciune clinică de tumoră, până la rezultatele cele mai delicate de biologie moleculară de exemplu, pe cazul respectiv și poți să treci cu cazul printr-un board tumoral, în 10-14 zile”, explică el.

Importanța examenelor imagistice. Sau cum poate o mamografie să salveze o viață

Rezultatul examenului anatomopatologic în cazul Cătălinei a fost de carcinom mamar ductal in situ. Un cancer greu de depistat.

„Detecția cancerului de sân se face prin imagistică”, afirmă Laura Ianculescu, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria, precizând că metoda de diagnostic, de screening worldwide, este mamografia. 

„În momentul în care diagnosticăm o anomalie pe mamografie, imediat trebuie să facem ecografie, ca să facem un diagnostic complet, un bilanț complet lezional și propunem biopsia. În anumite situații, recomandăm și un RMN pentru mapping mai clar și în principiu la pacientele la care suspectăm o diseminare mai mare a bolii sau în cazul în care au sân foarte dens și cu mamografia și cu ecografia nu reușim să avem 100% rată de detecție”.

„Nu m-am gândit niciodată că o să mor. Nu mi-am pus această problemă”, spune astăzi Cătălina, mărturisind însă care i-a fost cea mai mare frică: „Că o să mă schimb atât de mult, încât n-o să mai pot fi mama copilului meu așa cum eram înainte, că n-o să mai pot face lucruri cu el”.

Ulterior operației de sector, Cătălina a făcut o mamografie care a arătat că boala afectase mai multe zone din sân. Soluția terapeutică pentru ea a fost mastectomia totală, urmată de reconstrucția sânului.

„Nu mă simt mai puțin femeie că nu am un sân. Am făcut un implant imediat după mastectomie care arată atât de bine. De câte ori mă duc la ecografie, doamna doctor îmi spune că arată foarte bine și că nu se vede nicio diferență între cei doi sâni”, mărturisește Cătălina. Nu îi place expresia „lupta cu cancerul”: „Nu m-am luptat niciodată cu el. L-am acceptat, am zis că probabil a venit cu o lecție. Am zis: Ok, ai venit, nu ești binevenit. Trebuie să pleci și atunci trebuie să facem ceva. Uite, pleci, eu îți dau o parte din mine, dar îmi dai timp... îmi mai împrumuți timp până îmi văd copilul mare, cel puțin. Și atunci a plecat”.

În principal toate femeile între 40 și 50 de ani au nevoie de ecografie și de mamografie, explică doctor Laura Ianculescu. Potrivit medicului imagist, mamografia se face o dată la doi ani.

„Sunt examinări complementare, asta trebuie să țină minte lumea. Că dacă face eco nu înseamnă că nu mai face mamo și că dacă face mamografie nu înseamnă că nu mai face ecografie. Întotdeauna sunt împreună și noi decidem, în funcție de caracteristicile pacientei, ce este optim să facem ca să avem o rată de detecție cât mai mare”, completează doctor Ianculescu .

Cătălina a ales să-și împărtășească teribila experiență personală pentru că, spune ea, a înțeles că, în 2023, cancerul de sân nu mai este o boală care te condamnă la moarte: „Tocmai pentru că este foarte des întâlnit la femei, studiile sunt din ce în ce mai aprofundate, este un cancer studiat și atunci există soluții. Dar este foarte important să mergem la medic nu neapărat când avem un semn. Un cancer descoperit la timp poate fi tratat. Un cancer descoperit la timp poate fi vindecat. Eu nu sunt într-o perioadă de supraviețuire acum. Sunt pur și simplu vindecată”. 

Povestea Cătălinei, călătoria sa de la un simptom la diagnostic și apoi tratament pentru a ajunge să trăiască astăzi o viață normală, puteți să o urmăriți în clipul video atașat la începutul acestui articol, realizat cu sprijinul Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult